Unul dintre candidații pentru poziția de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost acuzat de hărțuire, iar Baroul a demarat o procedură disciplinară împotriva avocatului „pentru că a practicat profesia folosind procedee contrare normelor legale”. Marius Mitran are sprijinul AUR pentru a ocupa funcția la CNCD. 

Cu susținerea aceleiași formațiuni politice, și-a depus candidatura și o fostă consilieră a Vioricăi Dăncilă, care l-a comparat pe președintele Klaus Iohannis cu dictatorul nazist Adolf Hitler. 

Printre cei care vor să acceadă la funcție, se află și un fost consilier la Primăria Sector 5, ”cumătru” al fostului primar Vanghelie și un fost șef IPJ Vaslui, pensionat după ce a obținut nota 3.44 la concursul pentru postul de adjunct.

Avocatul acuzat hărțuire, dar susținut de AUR

Avocatul Marius Mitran și-a depus candidatura pentru funcția de membru în Consiliul director al CNCD cu susținerea partidului extremist AUR. Mitran a fost vizat de mai multe plângeri, iar Baroul București a decis să sesizeze Comisia de Disciplină, adică să înceapă formal procedura disciplinară împotriva avocatului pentru felul în care și-a exercitat profesia de avocat.

Context.ro a stat de vorbă cu două persoane care, aflate în proces de divorț cu minori, susțin că au fost hărțuite de avocatul care reprezenta celelalte părți în instanță.

Aflat în proces de divorț cu minori, Radu a intrat într-un program de consiliere psihologică. Ulterior, o captură din raportul psihologului a fost postată de către avocatul Mitran, în repetate rânduri pe Facebook, în secțiunea de comentarii, la diverse postări. Captura includea și numele complet al bărbatului aflat în divorț, iar în fiecare astfel de comentariu, avocatul menționa și contul lui Radu de Facebook (îl eticheta).

sursa foto: Capturi Facebook

În 2024, Radu a depus o plângere penală cu privire la faptul că imagini și date din raportul de consiliere psihologică au fost publicate în mediul online, dar și pentru că, deși încheiase cu psihologul judiciar un contract pentru protejarea datelor personale (GDPR), acesta l-ar fi încălcat. Poliția a dispus începerea urmăririi penale pentru “divulgarea secretului profesional” și “violarea vieții private”.

Totodată, Radu a sesizat și Colegiul Psihologilor din România, iar Comisia de deontologie și disciplină a constatat că întocmirea raportului de consiliere psihologică cuprindea aprecieri referitoare la indici psihopatologici fără să se fi utilizat instrumente adecvate, astfel că psihologul a încălcat Codul deontologic al profesiei. Psihologul a fost sancționat cu mustrare.

Bărbatul a trimis o plângere și către Baroul București, iar Consiliul Baroului a sesizat Comisia de disciplină cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocatului Mitran, urmând ca acesta să decidă dacă și sub ce formă va fi sancționat. “A practicat profesia de avocat, folosind procedee contrare normelor legale, în sensul că a încălcat obligațiile legale și statutare”, se arată în hotărârea Consiliului.

Context.ro a solicitat Baroului să comunice ce tip de sancțiune a fost aplicată în acest caz și dacă avocatul a mai făcut obiectul altor sesizări, cercetări disciplinare, proceduri disciplinare ori sancțiuni disciplinare. Până la publicarea acestui articol, nu am primit un răspuns.

Radu a mai povestit pentru Context.ro că, la un moment dat, în timpul procesului de divorț, avocatul a însoțit-o pe fosta sa soție la programul de vizită pe care aceasta îl avea cu copilul. Bărbatul, care a menționat că avocatul este “foarte apropiat” de fosta sa soție, susține că Marius Mitran a venit la domiciliul său la volanul mașinii familiei.

Cazul lui Radu nu este singular. Context.ro a mai stat de vorbă şi cu *Adrian. Fosta sa parteneră este reprezentată, la fel, de către avocatul Mitran în procesul de divorţ.

Prima confruntare a avut loc, potrivit lui Adrian, în 2023. Episodul ar fi degenerat rapid: avocatul ar fi început să strige acuzații la adresa lui, susținând că ar fi prejudiciat-o pe clienta sa, folosind un limbaj agresiv și amenințător. Din acel moment, susține Adrian, interacțiunile s-au repetat în contexte similare, de fiecare dată în prezența sau în proximitatea minorului.

Potrivit plângerilor depuse la Baroul București, episoadele s-au multiplicat în anii următori, în principal în jurul procedurilor judiciare dintre Adrian și fosta sa soție, clienta avocatului. Acesta susține că Mitran ar fi apărut în mod repetat în locuri frecventate de copil – inclusiv în fața școlii – cu scopul de a-l intimida.

Unul dintre cele mai tensionate episoade, descris pe larg pentru Context.ro, dar şi în plângerea depusă, ar fi avut loc în urmă cu un an. Potrivit lui Adrian, după ce și-a luat copilul de la școală, a observat că este urmărit de avocat, care s-ar fi poziționat pe traseul lor obișnuit. În momentul în care Adrian l-a întrebat de ce îi supraveghează, discuția ar fi escaladat rapid.

Adrian susține că avocatul a devenit agresiv, s-a apropiat amenințător și l-a urmărit, în timp ce acesta încerca să se îndepărteze, l-a îmbrâncit și l-a stropit cu lichid dintr-o doză de energizant, în timp ce copilul ar fi asistat la scenă și ar fi început să plângă. Incidentul s-a încheiat abia după intervenția poliției, care l-a condus pe avocat la secție, după ce acesta a fost recalcitrant și în fața agenților. Scena a fost surprinsă de bodycam-ul agentului de poliţie.

Marius Mitran, dus spre mașina de poliție după altercație (sursa foto: Captură bodycam)

Potrivit lui Adrian, avocatul l-ar fi urmărit și în alte contexte, pe stradă sau în apropierea unor locuri unde copilul își desfășura activitățile zilnice.

Pe lângă interacțiunile directe, o altă dimensiune a conflictului vizează, potrivit celei de-a doua plângeri depuse la Barou, distribuirea unor documente sensibile. Adrian acuză că avocatul ar fi divulgat, fără drept, informații nepublice dintr-un dosar și dintr-un raport al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. Documentele ar fi fost transmise inclusiv către personalul unei unități de învățământ și către persoane din mediul sportiv frecventat de copil, ceea ce, susține acesta, a afectat atât imaginea sa, cât și pe cea a minorului.

Potrivit lui Adrian, aceste acțiuni ar fi avut un scop clar: intimidarea și discreditarea sa în contextul conflictului juridic cu fosta parteneră.

Marius Mitran, martie 2024 – campanie de strângere de semnături pentru candidații la Parlamentul European, sursa foto: Facebook

Marius Mitran a absolvit Academia de Poliție Alexandru I. Cuza și a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității Ecologice, fiind licențiat în Drept, potrivit CV-ului său. De asemenea, are și un master în Știinţe Administrative. După ce a fost reprezentant vânzări la o firmă de producţie și distribuţie de materiale de construcţie, în 2003 a obținut un post de secretar la Baroul București, pe care l-a ocupat timp de doi ani, conform CV-ului. Ulterior, a ocupat timp de doi ani și jumătate funcția de referent al Serviciului de Asistență Judiciară a Baroului. Din 2008 a fost manager de logistică, până în 2010, când a intrat în Baroul București.

Avocatul Mitran este unul dintre susținătorii proiectului legislativ pentru modificarea şi completarea Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. În 2023, a mers la Parlament pentru a discuta modificările legislative în cadrul Comisiei Juridice din Camera Deputaților, alături de grupul A.R.T.E.M.I.S.

Marius Mitran (dr.), în Parlament (sursa foto: Facebook / Alienarea Parentala)

Proiectul de lege prevedea introducerea în lege a unei forme de violență psihologică, înstrăinare părintească, prin care unul dintre părinți se face responsabil de existenţa unei situaţii în care copilul manifestă reţinere sau ostilitate față de celălalt părinte. Legea a fost promulgată în 2024.

Vicepreședintele AUR, Petrișor Peiu, a confirmat pentru Context.ro că Marius Mitran este unul dintre candidații pe care formațiunea îi susține pentru ocuparea funcției la CNCD. Dana Rozalia Varga este al doilea candidat pentru care partidul va vota în Parlament în vederea ocupării poziției de membru al Colegiului director al CNCD.

“Ei își depun candidaturile singuri, dar noi îi vom vota. Și pe domnul acesta”, a afirmat Peiu. Întrebat de reporterul Context despre Marius Mitran, vicepreședintele AUR a precizat că “habar nu am cine e domnu”.

Reporterii Context.ro i-au solicitat un punct de vedere telefonic și lui Marius Mitran. Avocatul ne-a indicat să îi transmitem întrebările în scris, prin Whatsapp. Mesajele trimise au fost vizualizate, însă până la momentul publicării acestui articol nu a fost transmis niciun răspuns.

• Una dintre persoanele care îl acuză de hărțuire pe avocatul Mitran și cu care Context.ro a discutat a vorbit sub protecția anonimatului, iar cealaltă persoană a acceptat să fie identificată doar prin prenume, din motive de siguranță.

Cine mai candidează

Au fost depuse, în total, 19 candidaturi pentru șase posturi de membru în Colegiul director al CNCD.

Parlamentul trebuia să voteze noi membrii în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pe 9 martie, însă PSD a cerut amânarea acestor numiri cu o seară înainte.

Dana Varga (sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Dana Varga este cel de-al doilea candidat susținut de AUR.

Este președintele Departamentului pentru minorități al partidului AUR încă de anul trecut, potrivit CV-ului său. În perioada 2017-2019, aceasta a fost consilier de stat în cabinetul Dăncilă. A mai ocupat și anterior această funcție, în guvernarea lui Victor Ponta, și a demisionat un an mai târziu, după ce la guvernare a venit Dacian Cioloș. A fost numită din nou în funcție în perioada în care premier a fost Mihai Tudose.

Varga a fost protagonista unei controverse, în 2019, când era consiliera premierului Viorica Dăncilă pe probleme care țin de minoritatea romă. Aceasta a postat pe pagina de Facebook o fotografie în care președintele Klaus Iohannis era comparat cu dictatorul nazist Adolf Hitler. 

O reacție a venit atunci și din partea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care a transmis că „dezaprobă gestul unei persoane publice cu funcție de demnitar, care încearcă în scop politicianist să acrediteze asemănări între președintele Iohannis și dictatorul nazist”.

Printre cei 19 care și-au depus candidatura este și Cătălin Stochiţă, fost consilier local la Primăria Sectorului 5 în perioada 2000-2008 și fost președinte al organizației PSD Sector 5. 

Era poreclit ”finul lui Vanghelie”, însă a declarat că este doar ”cumătru” al fostului primar Marian Vanghelie, care i-a botezat fiica.

Cătălin Stochiță (sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Cătălin Stochiţă a candidat la alegerile din 2004 la Primăria Sectorului 5, a mai candidat ca independent pentru funcția de consilier local al Sectorului 5 în anul 2012, iar în 2016 pentru Primăria Sector 5, fără succes.

Și-a dat demisia din PSD şi din Consiliul Local al Sectorului 5 în 2008, motivând că nu a fost susţinut de partid pentru a-şi depune candidatura la alegerile locale din Bucureşti. A fost, timp de doi ani, angajat al Primăriei București, ca inspector de specialitate la Direcția Turism, până în 2010.

În 2019 a depus o plângere penală împotriva lui Klaus Iohannis, după ce președintele a amânat luarea unei decizii privind revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Stochiță a depus și solicitări către președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, „pentru a analiza posibilitatea declanșării procedurilor parlamentare privind suspendarea domnului Iohannis Klaus Werner din funcția de Președinte al României”.

Din 2020 a lucrat la Salubrizare Sector 5 SA pe partea de contractare clienți, apoi ca secretar al Adunării Generale a Asociaților. Ulterior, a fost membru în consiliul de administrație și referent la Amenajare Utilitară Sector 5 SA.

Într-o declarație depusă la dosarul de candidatură precizează că nu este afiliat politic. Potrivit CV-ului, acesta nu are un loc de muncă în prezent.

Pentru poziția de membru în Consiliul director al CNCD și-a depus candidatura și un ofițer MAI în rezervă, pensionat la 48 de ani.

Gabriel Nechita (sursa foto: Vremea Nouă)

Gabriel Nechita a fost desemnat, în 2022, adjunct la Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui, apoi șef al IPJ, în condițiile în care posturile erau vacante.

În 2023, a încercat să obțină ambele posturi prin concurs, dar la cel pentru inspector-șef nu s-a mai prezentat, iar la concursul pentru adjunct, la care a concurat singur după ce un alt candidat nu s-a mai prezentat, a obținut nota 3.44, potrivit Libertatea.

„Referitor la decizia de a trece în rezervă, menționez că am luat această decizie ca urmare a faptului că decidenții de la nivel național nu au învățat să spună un simplu mulțumesc, această atitudine fiind abordată și în trecut”, a scris fostul șef al IPJ Vaslui într-o scrisoare trimisă cotidianului Vremea Nouă.

O altă candidată este Iulia Monica Acatrinei. De profesie jurist, ocupă din 2015 funcţia de consilier în cadrul Avocatului Poporului, unde activează pe domenii precum drepturile omului, egalitatea de șanse, cultele religioase și minoritățile naționale.

Adrian Nicolae Diaconu este un alt candidat. Este de profesie jurist, fost deputat și senator și este susținut de PSD. A fost membru al Colegiului Director al CNCD în perioada 2020–2025. Potrivit Europa Liberă România, în mandatul parlamentar a votat în favoarea unei inițiative legislative care permitea interzicerea contractelor de muncă pentru persoanele condamnate penal, măsură criticată de organizaţiile civice pentru că introducea o formă de discriminare pe criteriul antecedentelor penale, fără o evaluare individuală a cazurilor. 

Anterior carierei politice, a activat în structuri de ordine publică.

Un alt candidat susținut de PSD este Horia Grama. Este inginer mecanic şi nu are studii juridice. A fost deputat între 2008 și 2016 și membru în Colegiul Director al CNCD în perioada 2020–2025. A condus Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive și a fost prefectul judeţului Covasna între 2001-2005, numit de Adrian Năstase.

A fost criticat public pentru greșelile gramaticale dintr-o scrisoare de intenție depusă pentru candidatura anterioară la CNCD („Prin prezenta î-mi depun candidatura”).

Susținut tot de PSD este și Cristian Jura, de profesie jurist. A fost membru în Colegiul Director al CNCD din 2015 până în 2025. A reprezentat instituția în plan internațional și a fost ales în structura de conducere a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), organism al Consiliului Europei.

Tot susținută de PSD este și Laura Mihaela Moagher, în prezent consilier la Curtea de Conturi.  A fost deputat (2016–2020) și senator (2020–2024). 

În mandatul de senator, a fost asociată cu inițiativa privind introducerea unui prag de 250.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu, măsură criticată public și comparată cu prevederile OUG 13. A susținut public că propunerea ar fi venit din partea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, chiar dacă făcea parte din membrii comisiei juridice din Senat care au introdus amendamentul.

Un alt candidat este Mihai Lungu. Este președinte al Asociației „Calea spre Acces” şi nu are studii juridice. Activitatea sa este legată de proiecte civice și inițiative care vizează accesul la servicii și drepturi pentru grupuri vulnerabile. Nu a ocupat funcții publice în trecut.

• Candidaturi depuse pentru șase posturi de membru în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD):

Documentele depuse la dosar de către cei 19 candidați pot fi accesate AICI.