Telefoniada bugetarilor de lux: iPhone-uri “normale”, de o mie de euro bucata

Românii muncesc o lună întreagă pentru un salariu mediu mai mic de 5.000 de lei. Alții, angajați ai statului, primesc telefoane care costă mai mult. Sunt “iphone-uri normale”, de o mie de euro bucata și au ajuns la bugetari din toată țara. 

• Statul a cheltuit anul trecut peste trei milioane de lei pentru telefoane mobile;

• Au cumpărat telefoane de lux consilii județene, comune și universități;

• Doar aparatele de peste o mie de euro bucata au costat peste jumătate de milion de lei în 2023;

• În cazul unui proiect european care trebuia să ajute pescarii din Delta Dunării, 12 telefoane de lux au fost achiziționate cu câteva luni înainte de finalizare. Acum, nu mai răspunde nimeni la numerele afișate.

Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării, susține o conferință de presă la finalul ședinței de guvern, la Palatul Victoria din București, 16 februarie 2024 (Inquam Photos / George Călin)

Statul a cheltuit anul trecut peste trei milioane de lei pentru telefoane mobile. Cele de lux, de peste 5.000 de lei bucata (fără TVA), au fost în jur de 100 și au costat 590.000 de lei. Tot anul trecut, la final de octombrie, guvernul a pus frână cheltuielilor: majoritatea entităților publice nu au voie să dea mai mult de 500 de lei pe un telefon mobil. Excepție fac instituțiile de forță, care au liber în continuare la telefoane peste acest prag. Până să se hotărască statul să pună capăt acestor achiziții, telefoane de zece ori mai scumpe au ajuns în toată țara.

• Citește și TELEFONIADA DE LUX: De ce au funcționarii statului iPhone-uri de 2.000 de euro bucata din bani publici

iPhone-uri “normale”, de o mie de euro bucata, modă în Consiliile Județene

Consiliul Județean Buzău a cumpărat 7 mobile anul trecut, toate peste o mie de euro bucata. Cel mai scump, un iPhone 14 Pro Max, a costat peste 1.800 de euro. În total, instituția a cheltuit aproape 9.000 de euro (cu TVA) pe cele 7 telefoane. Era nevoie de telefoane “cu performanțe tehnice peste medie” pentru activitatea președintelui Consiliului Județean și a consilierilor săi, susțin reprezentanții instituției. Răspunsul oficial nu precizează însă cum au fost alocate telefoanele, dar detaliază ce face președintele CJ Buzău, Emanoil Neagu, cu telefonul de serviciu: participă la întâlniri online.

Facsimil din răspunsul CJ Brăila

La Sălaj, vicepreședintele Consiliului Județean Robert Szilagyi a primit un telefon de peste 7.000 de lei. Susține că îl folosește la accesarea emailului de serviciu, a registraturii electronice, site-ului Consiliului Județean și altor sisteme informatice interne care necesită “performanță și securitate ridicate”.

La Consiliul Județean Brăila s-au cumpărat două iPhone 12 Pro, de peste 5.000 de lei bucata. Nu e o sumă ieșită din comun, susține președintele CJ, Iulian Chiriac. Chiar dacă au costat cât un salariu mediu, sunt obiecte necesare, care se folosesc pe teren, mai completează Chiriac.

“Nu sunt iPhone de ultimă generație, ci sunt iPhone normale, 13, 14. Deci nu sunt 15, ultima tehnologie, deci și-au luat unul mediu. Suntem chibzuiți și cu partea de achiziții de telefoane și cu abonamente și cu absolut orice. Încercăm să le folosim pentru instituție. La două telefoane care costă fiecare câte o mie de euro…, sunt alții care fac alte năzbâtii, treaba lor” , a adăugat Chiriac. 

Telefoanele au ajuns la angajații departamentului tehnic, care le folosesc când merg pe teren, la supravegherea lucrărilor publice, uneori pe post de aparat foto. 

12 telefoane scumpe pentru un proiect aproape gata

Asociaţia Grup Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării (FLAG Delta Dunării) nu mai are activitate din acest an, conform lui Daniel Buhai, fost președinte și membru al ONG-ului care se ocupa cu atragerea de fonduri europene pentru pescari. Așa se explică de ce nu răspunde nimeni la numerele de telefon mobil afișate pe site-ul FLAG. 

„S-a încheiat din ce știu eu exercițiul financiar la 31 decembrie și nu mai au niciun angajat (…) S-a închis proiectul. Când o să deschidă proiectul, o să fie oameni. E posibil să mai vină unul din ei, să mai arhiveze…”, a declarat Buhai în discuția cu reporterul Context.ro. „Păi dacă nu mai e niciun angajat, cu cine să vorbiți?„.

Cu toate astea, Asociația a cumpărat 12 iPhone 14 Pro MAX, cu peste 6.000 de lei bucata, în primăvara anului trecut. Telefoanele au fost achiziționate în cadrul proiectului „Strategie de dezvoltare locală integrată a Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării”, finanțat din Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Conceput să ajute pescarii locali și micile afaceri din zonă, o investigație Info Sud-Est a scos la iveală modul în care fonduri gestionate de asociație au ajuns la cei care stabiliseră regulile de finanțare.

Valentin Moldoveanu, cel care a aprobat caietul de sarcini pentru această achiziție făcută aproape de finalul proiectului, are o explicație: telefoanele au fost folosite de către angajații asociației și vor fi folosite de următorii angajați. În plus, susține el, asociația nu este instituție publică, iar unii angajați încă monitorizează proiectele care au primit finanțări derulate prin FLAG Delta Dunării. 

Cercetare și informații secrete

Cele mai scumpe telefoane cumpărate din bani publici anul trecut au ajuns la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV). Universitatea a cumpărat două iPhone 15 Pro Max de peste 9.000 de lei bucata, în cadrul unui proiect de cercetare finanțat din fonduri comunitare. Sunt folosite pentru monitorizarea culturilor horticole și au fost alese pentru securitatea sistemului de operare IOS.

La Oficiul Registrului Național al informațiilor Secrete de stat (ORNISS) a ajuns un iPhone de 8.822 de lei. A fost ales pentru că telefoanele Apple “au caracteristici de securitate mai robuste decât alte tipuri de dispozitive care oferă servicii similare”. Cine îl folosește? Instituția, au transmis reprezentanții Oficiului: “Este utilizat în cadrul instituției pentru îndeplinirea activităților ce decurg din competențele legale ale ORNISS”.

Bronzul clasamentului celor mai scumpe telefoane cumpărate de stat anul trecut merge la o comună din Mehedinți, care a cumpărat trei telefoane de 8.231 de lei bucata. Gogoșu are aproape 4 mii de locuitori și e condusă de Jean Rogoveanu. Primarul Rogoveanu consideră subiectul acestor achiziții închis.

Facsimil din răspunsul Primăriei Gogoșu

Anul trecut, primarul a fost mai comunicativ: a declarat pentru Libertatea că unul dintre telefoane a ajuns chiar la el, iar pentru Digi24 a precizat de ce avea nevoie de un telefon nou: după ce soția l-a reclamat pentru agresiune, polițiștii i-au reținut vechiul telefon pentru verificări. Edilul comunei Gogoșu e judecat pentru corupție.

Nu e singura administrație de comună care avea nevoie de telefon performant. La Căpușu Mare, viceprimarul Gheorghe Iancu are un telefon de serviciu Apple care a costat 6.000 de lei. Susține că îl folosește la semnarea și scanarea de documente, pe care le primește, analizează și semnează electronic direct de pe telefon:

“Era cel mai performant, iar după cum știm cu toții performanța e un factor de viteză în rezolvarea problemelor. Are cel mai bun sistem antivirus, are cea mai bună viteză de reacție și nu se blochează nicioadată”. Nu poate fi vorba de abuz de fonduri publice, a mai precizat el, pentru că își plătește singur abonamentul. Nu a vrut să-și schimbe numărul de telefon pe care îl știau toți localnicii.

Însă nu toate telefoanele scumpe au ajuns la șefii instituțiilor care le-au achiziționat. Școala Gimnazială din Urzica, o comună cu aproximativ 2.000 de locuitori din județul Olt, a ajuns în atenția publică anul trecut, când comunitatea @Baniinoștri a semnalat că aici a ajuns un iPhone de peste 5.000 de lei. Telefonul a fost cumpărat din fonduri comunitare, în cadrul unui proiect destinat reducerii abandonului școlar, finanțat din PNRR, spune directorul instituției, Ștefan Pîslă: “Telefonul nu e al meu personal, este al școlii, îl folosește orice profesor dorește”. Totuși, telefonul nu e folosit în mod direct pentru a face lecțiile mai atractive, ci mai degrabă pentru raportări birocratice: “Nu neapărat că vin ei mai cu drag, că avem noi telefonul acesta (…) dar ne era nouă necesar pentru a înregistra activitățile efectuate, pentru a poza, pentru că noi tot ce facem stocăm și trimitem mai departe la inspectorat”. 

Fără telefoane scumpe. Dar doar pentru unii

Guvernul a decis să oprească achiziția de telefoane scumpe din bani publici. Ordonanța austerității, care a intrat în vigoare în toamna anului trecut, interzice achiziția de telefoane mai scumpe de 500 de lei bucata. Există însă și excepții. Printre ele, instituțiile militarizate. 

Inspectoratul General pentru Imigrări a cumpărat, din fonduri europene nerambursabile, două  iPhone 15 Pro Max de 6.000 de lei bucata. Telefoanele sunt destinate echipei care se ocupă de un proiect “de implementare a unor soluții IT&C”, care le folosește pentru “testarea soluțiilor / aplicațiilor mobile dezvoltate la nivelul instituției noastre, precum și gestionarea eficientă a activităților pe linie de comunicare pentru personalul implicat în derularea proiectelor finanțate din Programe Naționale”, au transmis reprezentanții instituției.

Jandarmeria Brașov a cumpărat 7 telefoane Samsung de peste 5.000 de lei bucata, tot din fonduri europene. Sunt folosite de “membrii echipei de proiect, pentru buna desfășurare a activităților de implementare a proiectului”,  a transmis instituția la solicitarea Context.ro.

Achiziția a fost finalizată în decembrie anul trecut, dar, conform datelor publicate de MAI, proiectul se termină în martie. Asta înseamnă că cele 7 telefoane au fost utilizate trei luni.