#ShadowDiplomats. Rețeaua consulilor onorifici: Escroci sau traficanți, prieteni cu grupările teroriste

Traficanți de droguri, susținători ai unor grupări teroriste, traficanți de arme, infractori sexuali și escroci condamnați pe tot globul au fost consuli onorifici și s-au folosit de statutul diplomatic pentru a face fărădelegi, este concluzia unei investigații internaționale realizate de ProPublica și International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), la care au participat jurnaliști din peste 50 de redacții, inclusiv reporterii Context.ro, și studenți jurnaliști de la Universitatea Northwestern.

Spre deosebire de ambasadori și de alți emisari profesioniști, consulii își desfășoară activitatea din țara de origine, bazându-se pe relații și pe influență pentru a promova interesele guvernelor străine care îi numesc. În schimb, consulii obțin intrarea în lumea nobilă a diplomației și primesc unele dintre aceleași protecții și avantaje oferite diplomaților de carieră.

În temeiul unui tratat internațional, arhivele și corespondența lor nu pot fi confiscate. „Pungile” lor consulare – genți, cutii și containere de transport maritim de orice greutate și dimensiune – sunt protejate de percheziții. Titlul și avantajele, inclusiv pașapoartele și plăcuțele de înmatriculare speciale, pot deschide uși în industrie și politică.

O investigație globală, prima de acest fel realizată la nivel mondial, a identificat cel puțin 500 de actuali și foști consuli onorifici care au fost acuzați public de fapte ilegale sau implicați în controverse. Unii au fost condamnați pentru infracțiuni grave sau au fost prinși exploatându-și statutul în interes personal, alții au fost criticați pentru că au sprijinit regimuri autoritare.

Aceste cifre sunt aproape sigur o subestimare, ținând cont că nicio agenție internațională nu urmărește consulii onorifici, iar zeci de guverne nu le fac publice numele.

Pentru a identifica agenți teroriști și alți consuli onorifici acuzați de infracțiuni, ProPublica și ICIJ au analizat dosare judiciare, rapoarte guvernamentale și de politici publice și arhive de știri de pe șase continente.

ProPublica și ICIJ au reușit să identifice 57 de consuli care au fost condamnați penal în timp ce își exercitau funcțiile. Rapoartele arată nu numai cât de frecvent au intrat în necazuri diplomații voluntari, ci și cât de mult și-au exploatat statutul.

Consulii au invocat acreditările diplomatice pentru a evita perchezițiile și arestările – chiar și pentru a evita facturile fiscale și amenzile de parcare. Ei au fost acuzați că au ascuns bani și produse de contrabandă în birourile și gențile lor diplomatice.

Treizeci de consuli onorifici au fost sancționați de Statele Unite și de alte guverne, dintre care 17 au fost desemnați în timp ce își ocupau posturile. Unii erau membri ai cercului intim al președintelui Vladimir Putin, incluși pe lista neagră după ce Rusia a invadat Ucraina.

Un fost consul în Egipt a fost condamnat pentru că a încercat să scoată ilegal din țară peste 21.000 de antichități într-un container diplomatic, inclusiv măști de mumie și un sarcofag din lemn, un sicriu folosit de civilizațiile antice pentru a-și onora morții.

În Macedonia de Nord, oficialii serviciilor de informații au descoperit că doi consuli au permis ca birourile lor să fie folosite ca bază pentru o operațiune de propagandă rusă menită să limiteze extinderea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. În Myanmar, un consul sancționat de SUA și de alte guverne s-ar fi folosit de relațiile sale pentru a ajuta la furnizarea de arme către junta militară brutală în timpul campaniei sale de genocid împotriva minorităților etnice.

„Consulii acționează în mod complet autonom și nu sunt controlați de statul pe care îl reprezintă. … Guvernul spaniol nu are nicio șansă de a interveni în afacerile lor”, au scris anchetatorii din Spania într-un raport confidențial din 2019 despre trei consuli onorifici acuzați de spălare de bani pentru un presupus traficant de droguri.

După ce reporterii au pus întrebări despre consuli, Germania a concediat unul care își desfășura activitatea în Brazilia și care fusese criticat de un judecător pentru că și-a folosit în mod abuziv statutul consular într-o controversată afacere cu terenuri. Un alt consul din Elveția, condamnat anterior pentru evaziune fiscală, și-a anunțat demisia.

Pe de altă parte, utilizarea sistemului de către finanțatorii și susținătorii terorismului, spun experții, este cea mai alarmantă, reprezentând o amenințare imediată pentru Statele Unite și pentru țările din întreaga lume.

„TE VOI FACE CONSUL ÎN ȚARA TA”

După ce a aterizat cu avionul în capitala Ghanei, brokerul internațional de arme, care își spunea „Excelență”, și-a întâmpinat cumpărătorii la hotelul Golden Tulip și le-a propus o vânzare secretă: milioane de dolari în rachete și grenade pentru a fi folosite împotriva forțelor americane.

„Cine mai știe că sunt cu Hezbollah?”, i-a întrebat Faouzi Jaber în timp ce noaptea se lăsa peste hotelul de patru stele cu o sculptură în mărime naturală a unei girafe în hol.

Jaber, care reprezenta un agent de top al organizației teroriste susținute de Iran, s-a oferit să îndulcească înțelegerea. I-ar fi ajutat pe cumpărători să obțină poziții râvnite ca diplomați speciali – cunoscuți sub numele de consuli onorifici – care pot călători cu ușurință prin aeroporturi și își pot transporta bagajele fără a fi controlați de forțele de ordine.

„Te voi face consul în țara ta”, a spus Jaber. „Toți prietenii tăi vor fi consuli, pentru că atunci când călătorim -„

Asociatul său a intervenit: „Vei avea un permis diplomatic.”

Oferta secretă a lui Jaber din toamna anului 2012, înregistrată și transcrisă de către anchetatorii federali, promitea protecție printr-un program internațional puțin cunoscut care oferă țărilor mari și mici posibilitatea de a înrola cetățeni privați pentru a servi ca diplomați voluntari în întreaga lume.

Cumpărătorii erau informatori ai DEA care se dădeau drept reprezentanți ai unei grupări de gherilă și ai unui cartel de droguri cunoscut la nivel internațional din Columbia care urmăreau să răstoarne guvernul și să lovească forțele americane staționate în țară.

„Noi luptăm împotriva americanilor… ei îmi invadează țara”, i-a spus un informator lui Jaber, potrivit unei transcrieri a conversației obținute de ProPublica și ICIJ. „Ceea ce avem nevoie exact … este o persoană bună care să ne furnizeze arme”.

„Hezbollah vinde”, a spus Jaber. „… Ce fel de arme?”.

„Știți, M14, M16?”, a spus informatorul, referindu-se la puști. „Grenade, pistoale, puști”.

„Explozibili”, a spus Jaber. „Dinamită și alte chestii… pow, pow, pow, pow, pow, pow.”

Pentru protecție, Jaber a oferit consulate, spunând: „Toți oamenii înalți, toți oamenii bogați, [sunt] toți consuli”.

„Cea mai bună este Africa”, a spus Jaber, adăugând că „mulți bărbați europeni albi lucrează ca [consuli]” din țările lor de origine atunci când nu există ambasade în apropiere.

La o a doua întâlnire cu cumpărătorii, trei luni mai târziu, Jaber a spus: „Mergem în orice țară din Africa. Te facem consul al Guineei Ecuatoriale [sau] al Guineei-Bissau. … Plătești 200.000 de dolari. Ești consulul oficial al țării. Și ai un alt pașaport”.

Jaber, care promisese să furnizeze rachete sol-aer, puști de asalt și grenade, să transporte și să depoziteze cocaină în Africa de Vest și să spele veniturile prin conturi bancare din New York, a fost în final extrădat în Statele Unite, el a pledat vinovat în 2017 pentru conspirație în vederea sprijinirii grupului terorist columbian și a fost condamnat la închisoare.

Într-un interviu acordat din închisoarea federală din Virginia de Vest, Jaber a recunoscut că a oferit posturi de consul onorific, dar a declarat că guvernul american a falsificat transcrierile întâlnirilor pentru a-l „prinde în capcană”. El a adăugat că se opune Hezbollah.

„Consulii onorifici, știu cum funcționează, știu cum sunt creați”, a spus el.

„Consulii onorifici mută droguri, bani. Cunosc mulți consuli onorifici care fac tot felul de prostii”.

CONSULI ONORIFICI – FINANȚATORI AI GRUPĂRII TERORISTE HEZBOLLAH

Nouă consuli onorifici identificați de ProPublica și ICIJ au fost legați de grupuri teroriste de către forțele de ordine și guverne. Cei mai mulți erau legați de Hezbollah, un partid politic și grup militant din Liban, desemnat de Statele Unite și de alte țări ca organizație teroristă.

Foști oficiali americani care au investigat rețeaua financiară a Hezbollah au declarat că utilizarea statutului de consul onorific de către gruparea teroristă este intenționată, bine organizată și lamentabil de neexaminată. În martie, Departamentul Trezoreriei a sancționat un important om de afaceri din Guineea, acuzându-l că a direcționat bani către Hezbollah și că s-a folosit de statutul său de consul onorific pentru a intra și ieși din țară fără prea multe verificări.

„Hezbollah și-a dat seama că, dacă se folosesc de acești consuli onorifici… practic, pot muta lucruri cu impunitate și nimeni nu îi va aresta vreodată – îți arăți pașaportul diplomatic, nu se pun întrebări”, a declarat David Asher, fost consilier financiar principal în domeniul contraterorismului pentru Departamentul Apărării, desemnat în 2008 să ajute la supravegherea unei anchete federale privind rețeaua criminală a Hezbollah.

În Gambia, Mohammad Ibrahim Bazzi era un importator de petrol și un asociat de încredere al președintelui Yahya Jammeh, un fost colonel al armatei acuzat de un grup de experți ai guvernului gambian de răpiri, violuri, crime și tortură. Jammeh a negat că ar fi comis vreo infracțiune.

Bazzi era consul onorific, numit de guvernul Gambiei în 2005.

Bazzi s-a prezentat în calitate de consul în 2017, când s-a prezentat în fața comisiei guvernului gambian, fiind acuzat că i-a plătit mită lui Jammeh și că a contribuit la ceea ce oficialii au numit „aproape ruina” țării. Oficialii gambieni au declarat că statutul de consul onorific al lui Bazzi a fost revocat cu câteva luni înainte.

În același an, Bazzi a încercat să își instaleze fiul în funcția de consul, deoarece ar putea „să-și exercite influența” asupra acestuia, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA.

Deși Bazzi nu a fost niciodată urmărit penal în Statele Unite, el a fost desemnat finanțator al Hezbollah și sancționat în 2018. Fiul său a fost sancționat un an mai târziu pentru că a lucrat în numele tatălui său.

Bazzi și fiul său nu au răspuns la solicitările de comentarii. În 2019, bărbații au dat în judecată separat guvernul SUA, încercând să anuleze sancțiunile americane. În documentele judiciare, Bazzi a declarat că guvernul a exagerat tranzacțiile și evenimentele care au avut loc cu ani în urmă și nu a reușit să furnizeze dovezi că a finanțat Hezbollah.

În 2020, un judecător federal a respins procesul intentat de fiul lui Bazzi. Anul trecut, Bazzi a soluționat propriul proces cu guvernul SUA. Bazzi și fiul său rămân sub incidența sancțiunilor, iar Departamentul de Stat oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informații despre Bazzi și alte persoane care duc la dezorganizarea rețelei financiare a Hezbollah. 

Un alt caz este cel al lui Ali Khalil Myree, desemnat în 2019 consul onorific al Sudanului de Sud în Liban.

Născut în Liban, Myree locuia în Paraguay în anul 2000, când a fost acuzat de piratare de CD-uri, jocuri video și software. Autoritățile suspectau că acesta direcționa o parte din veniturile obținute către Hezbollah, potrivit presei paraguayene.

Atunci când poliția a făcut o razie în apartamentul său, se pare că a găsit filme cu atacuri teroriste și interviuri cu atentatori sinucigași, inclusiv un CD cu un lider radical care îi îndemna pe ascultători să lovească Statele Unite și Israelul.

Myree a fugit din Paraguay și a reapărut în cele din urmă în Sudanul de Sud, unde a devenit un lider de afaceri proeminent în această țară îndelung tulburată. Myree a încheiat un parteneriat în domeniul minier cu fiica președintelui și a trimis o serie de plăți unui general sancționat de Consiliul de Securitate al ONU și altora pentru destabilizarea țării, potrivit unui raport din 2021 al The Sentry, un grup de investigații și politici cu sediul în Washington, D.C., axat pe violență și corupție.

Myree a fost nominalizat pentru a deveni consul onorific al țării în 2019.

„Încă din prima zi ne-am asumat această responsabilitate și încredere”, a declarat Myree în timpul unei festivități de deschidere a consulatului din Beirut, unde a pozat alături de diplomați și de un tort alb care purta steagurile celor două țări.

Myree, care a precizat că motto-ul său în viață este „cerul este limita”, a negat într-o declarație că ar fi avut vreodată o relație cu vreo organizație teroristă.

Lista îl include și pe un celebru om de afaceri din Africa de Vest: Ali Saade.

În Guineea, în 1992, Saade a deschis compania Sonit după ce a lucrat în afacerea de textile a tatălui său.

În 2006, Saade a fost numit de guvernul Guineei consul onorific în Liban, unde locuiesc soția și fiica lui Saade.

La începutul acestui an, guvernul SUA a afirmat că Saade și un alt om de afaceri proeminent din Guineea, Ibrahim Taher, erau finanțatori cheie ai Hezbollah. Guvernul a remarcat, de asemenea, că Taher era consul onorific al Libanului în Coasta de Fildeș și că se folosea de statutul său pentru a călători în și din Guineea cu „control minim”.

Saade este acuzat că a inițiat transferuri de bani din Guineea către Hezbollah și că a oferit „acces nerestricționat” la cele mai înalte niveluri ale guvernului din Guineea pentru Kassem Tajideen, care a fost sancționat de Statele Unite în 2009 pentru finanțarea Hezbollah. Tajideen a fost ulterior încarcerat în Maryland pentru că a încălcat sancțiunea, ajutând la transferul a peste 1 miliard de dolari prin sistemul financiar american. În 2020, el a fost eliberat și trimis înapoi în Liban.

De asemenea, guvernul SUA a susținut că Saade, Taher și alții au călătorit în 2020 în Liban cu un zbor special cu o „sumă mare de bani” despre care grupul a susținut că era destinată ajutorării COVID-19.  Corvoada fusese folosită anterior ca acoperire pentru transferul de fonduri din Guineea către Hezbollah, au declarat autoritățile.

Ambii bărbați au fost sancționați în martie.

După sancțiuni, procurorii din Guineea le-au înghețat conturile bancare, le-au interzis să părăsească țara și au lansat o anchetă penală.

Acesta este un text adaptat al investigației originale publicate de ICIJ aici.  

O investigație de

Debbie Cenziper, Will Fitzgibbonand, Delphine Reuterand, Eva Herscowitz and Emily Anderson Stern

Au mai contribuit

Nicole Sadek, Jelena Cosic, Margot Williams, Miriam Pensack, Emilia Díaz-Struck, Benedikt Struntz, Jan Strozyk, Jesús Albalat, Akoumba Diallo, Noel Konan, Diana Moukalled, Emmanuel Dogbevi, Saska Cvetkovska, Bernd Schlenther, Jordan Anderson, Hannah Feuer, Michael Korsh, Michelle Liu, Grace Wu, Linus Höller, Dhivya Sridar, Quinn Clark and Henry Roach.