Victor Ponta ventilează dezinformări cu soroșiști și dispariția banilor cash, iar George Simion punctează online agitând narațiuni cu “statul paralel” și “poliție politică”. De la începutul anului și până acum, cei 11 candidați intrați în cursa pentru alegerile prezidențiale au postat peste 800 de clipuri pe conturile lor de TikTok. Dintre acestea, 20% conțin dezinformări, afirmații tendențioase, inflamatorii sau exagerări.

Victor Ponta, candidat independent (sursa foto: Inquam Photos / George Calin)

“Guvernul zice: nu mai e voie să mai plătești nimic cu cash. (…) În al doilea rând te obligă să te duci la bănci”, spune Victor Ponta într-un video postat pe Tiktok. Însă dezinformează.

Plățile în numerar nu au fost interzise complet în România și nu există o obligativitate impusă de guvern ca toate plățile să fie efectuate prin intermediul băncilor. Însă există anumite plafoane stabilite pentru a limita sumele care pot fi tranzacționate în numerar, cu scopul de a combate evaziunea fiscală și de a încuraja transparența financiară.​

În clipurile postate pe contul său de TikTok, acesta mai face și alte afirmații nedovedite, între care “soroșiștii conduc România”, “e dictatură acum, e cenzură în România”, că “în felul ăsta nu avem viitor, în felul ăsta o să mâncăm numai mâncare din import, în felul ăsta o să folosim doar energie din import și în felul acesta lăsăm mai departe doar datorii foarte mari, România nu mai poate produce deloc ceea ce mâncăm”.

• Softul Context.ro a detectat că 25% din conținutul de pe contul de TikTok al lui Ponta, postat de la începutul anului și până în prezent, conține dezinformări, afirmații tendențioase, inflamatorii sau exagerări.

De-a lungul carierei sale politice, candidatul independent la alegerile prezidențiale a ocupat funcții în Guvernul condus de Adrian Năstase, a devenit președinte al PSD în 2010 și a fost prim-ministru între 2012 și 2015. De asemenea, a fost cofondator al Uniunii Social Liberale (USL), alături de Crin Antonescu.

Ponta și-a creat și propriul partid în 2017 – Pro România, însă s-a reînscris în PSD, partid pe listele căruia a câștigat un loc în Parlament la ultimele alegeri.

A fost demis din funcția de consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu și dat afară din PSD, pe fondul pregătirii candidaturii pentru alegerile prezidențiale de anul acesta.

Victor Ponta a fost primul premier român acuzat că și-a plagiat teza de doctorat.

Ponta a fost trimis în judecată în dosarele „Turceni-Rovinari” și cel privind folosirea autorității pe care o avea în calitate de lider PSD pentru a-l pune pe Sebastian Ghiță pe un loc eligibil la alegerile parlamentare din 2012, în schimbul unei sponsorizări de 220.000 de euro pentru a-l aduce în România pe fostul premier britanic Tony Blair. A fost achitat definitiv în 2023 în primul caz, iar a doua anchetă a fost clasată în 2022.

Sebastian Ghiță, fugar în Serbia și anchetat în mai multe dosare de corupție, este un apropiat al lui Victor Ponta.

Ponta e și cetățean onorific al Serbiei, dar în contextul candidaturii la alegerile prezidențiale din 2025 a afirmat că a luat decizia de a renunța la cetățenia sârbă.

Întrebat de jurnaliști cum a primit cetățenia sârbă, Ponta a răspuns că i-au dat-o pentru că i-a ajutat “cu o chestie extraordinară” când era premier al României.

“În timpul inundațiilor am dat eu ordin peste structurile românești să deschidă… Porțile De Fier și în felul ăsta nu s-a inundat Belgradul”, a spus Ponta.

El a explicat că autoritățile din România nu voiau să facă asta „pentru că se inunda partea românească. Și s-a inundat, am vorbit cu ISU, am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede, nu ați aflat nimic, voi, presa”.

Ponta a fost consilierul onorific al președintelui sârb Aleksandar Vucic și a primit cetățenia sârbă în 2018, conform ziarului sârb Blic.

Victor Ponta și-a deschis în 2021 o firmă de consultanță. Jurnaliștii Captura au arătat că Ponta vindea consultanță privată unor corporații care se intersectează frecvent cu banii publici sau cu măsurile fiscale ale guvernului, în timp ce era consilierul onorific al premierului Ciolacu.

George Simion, candidatul AUR la prezidențiale (INQUAM Photos / Denis Grosu)

Candidatul AUR la președinție a afirmat într-un clip postat pe contul său TikTok că “aveam un președinte care trebuia să fie confirmat prin votul popular, pe domnul Călin Georgescu, și încearcă diferite facțiuni ale deep state-ului românesc, ale statului paralel din România să îi fure această poziție de președinte domnului Călin Georgescu și sigur că administrația Trump este conștientă de acest lucru”.

Dar afirmația lui George Simion nu are susținere. Deși în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 Călin Georgescu a obținut 22,94% din voturi, iar Elena Lasconi 19,18%, nu există nicio garanție că Georgescu s-ar fi bucurat de victorie în cel de-al doilea tur, dacă alegerile nu ar fi fost anulate.

Simion s-a arătat revoltat și de ancheta privind finanțarea campaniei lui Călin Georgescu și arestării lui Bogdan Peșchir, tot într-un video pe TikTok. “Ce s-a întâmplat cu Bogdan Peșchir, cu Adrian Niculescu, cu alți influenceri este regretabil, felul în care a fost umilit Bogdan Peșchir… Nu-l cunosc, nu l-am văzut în viața mea, dar așa ceva nu se poate întâmpla. Îi cer milițianului Predoiu să se abțină în a face poliție politică”, a spus Simion legat de faptul că procurorii vizează mai mulți influenceri ai rețelelor sociale în dosarul manipulării alegătorilor.

Aceștia ar fi primit bani de la Bogdan Peșchir, aflat în prezent în arest preventiv pentru că a finanțat campania online a lui Călin Georgescu, candidat care a declarat că nu a cheltuit niciun ban pentru promovare electorală.

• De la 1 ianuarie și până în prezent, softul Context.ro a detectat că postările lui Simion de pe TikTok conțin în proporție de 29% dezinformări, afirmații tendențioase, inflamatorii sau exagerări.

Deputat la al doilea mandat, înainte de a fi politician, Simion s-a remarcat în fruntea grupării “Noii Golani”, care s-a dorit a fi continuatoarea curentului civic studenţesc din Piaţa Universităţii anului 1990. El ar fi popularizat în mediul suporterilor de fotbal sloganul “Basarabia e România”.

Este cofondator al unor grupuri care susțin echipa națională de fotbal, „Honor et Patria” și „Uniți sub Tricolor”, ultima fiind sursa unor scandaluri și derapaje la meciurile reprezentativei, soldate cu amenzi consistente pentru FRF și cu sancțiuni care au mers până la jocuri disputate cu porțile închise, potrivit GSP.

Simion a înfiinţat și „Platforma Unionistă Acţiunea 2012″, care militează pentru unirea României cu Republica Moldova. Cu toate acestea, a fost expulzat din Republica Moldova și i-a fost interzis să intre pe teritoriul țării de patru ori.

În 2019, a candidat independent la alegerile pentru Parlamentul European, fără succes, iar apoi a fondat partidul AUR.

În timpul pandemiei, Simion a organizat proteste împotriva certificatului de vaccinare și anti-restricții, iar unele dintre ele s-au soldat cu violențe. Prin intervenții violente verbal, dar și fizic, s-a făcut remarcat și în Parlament.

Drepturile LGBT, educaţia sexuală în şcoli sau declinul valorilor familiei „tradiţionale” sunt pretinse ameninţări de inspiraţie occidentală pe care Simion le invocă adesea.

După ce Rusia a început războiul în Ucraina, Simion a promovat teme folosite de vocile pro-ruse, încercând să descurajeze apropierea economică și energetică a Republicii Moldova de România, dar și ajutorul oferit refugiaților ucraineni.

Simion este interzis și în Ucraina. Serviciul de Securitate Ucrainean motivează că decizia a fost luată având în vedere “activitățile antiucrainene sistematice ale acestui politician, care contravin intereselor naționale ale Ucrainei și încalcă suveranitatea de stat și integritatea teritorială a acesteia”, după cum arată un document transmis premierului român de la Kiev, anul trecut.

Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova Anatol Șalaru, l-a acuzat pe liderul AUR, în 2023, că s-a întâlnit la Cernăuți cu spioni ai Rusiei. Simion l-a dat în judecată mai apoi pe Șalaru, însă fostul ministru a anunțat joi pe rețelele sociale că a câștigat procesul.

Crin Antonescu, candidat susținut de Alianța Electorală România Înainte (sursa foto: Inquam Photos / George Călin)

Crin Antonescu, candidat al Alianței Electorale România Înainte se prezintă pe TikTok ca fiind cea mai bună variantă pentru Cotroceni. “Sunt singurul candidat care vine garantat la pachet, cu stabilitate, cu liniște”, spune într-unul dintre clipurile postate. “Am venit să salvăm țara de la catastrofă”, mai afirmă Antonescu într-un alt video pe TikTok.

“Sunt un conservator, sunt un tradiționalist și sunt un om care cred că nu avem nevoie decât de resursele noastre pentru a fi cineva pe lumea asta în Europa și oriunde”, susține candidatul în alt clip, încercând să stârnească, în mod evident, sentimente naționaliste puternice.

• Potrivit softului Context.ro, postările de pe contul de TikTok al lui Antonescu conțin în proporție de 23% dezinformări, afirmații tendențioase, inflamatorii sau exagerări.

Crin Antonescu s-a întors în politică după aproximativ zece ani de pauză pentru a candida la funcția de președinte al țării pe care a mai ocupat-o (interimar) timp de 49 de zile în anul 2012.

Antonescu a intrat în Parlament în 1992, unde a rămas timp de șase mandate. A fost între 1997 și 2000 ministru al Tineretului și Sportului.

În 2009 a devenit președinte PNL și a candidat din partea partidului pentru alegerile prezidențiale din acel an. Antonescu a fost la conducerea PNL până în 2014.

În 2011, Crin Antonescu înființa, alături de Victor Ponta, Uniunea Social Liberală (USL). USL, formată ulterior din PSD, PNL, PC și UNPR, partidul lui Gabriel Oprea, devenea principala opoziție împotriva președintelui de atunci, Traian Băsescu.

Info Sud-Est a arătat la începutul acestui an că postul de profesor titular de istorie de la liceul Spiru Haret din Tulcea (ultimul post de profesor ocupat de Antonescu înainte să intre în politică) a fost ținut blocat timp de 24 de ani.