Povești rusești. Ce urmărește dezinformarea Kremlinului în România și Ucraina

Neîncredere. Îndoială. Destabilizare politică. Slăbirea instituțiilor democratice. Confuzie.

Experții spun că asta urmărește Rusia să semene în Uniunea Europeană, prin campanii ample de dezinformare. De multe ori, ținta acestora este Ucraina, țara pe care Kremlinul a decis să o invadeze în 24 februarie, 2022. 

Dar Federația Rusă nu se oprește aici. Am vorbit cu trei specialiști pentru a înțelege care sunt obiectivele pe care le vizează Vladimir Putin în spațiul european. Ce urmărește să obțină și care sunt metodele pe care le folosește pentru a manipula.

***

Andriy Kovalenko este șeful Centrului de combatere a dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. A explicat pentru Context.ro că țările din Uniune sunt, în continuare, “foarte vulnerabile” la injectările cu manipulări rusești.

„Cei mai mulți oameni de acolo (UE) cad victime. De ce? Pentru că țări precum Germania și Franța nu luptă per se într-un război informațional împotriva Rusiei. Ele înregistrează intensificarea anumitor narațiuni, intensificarea anumitor campanii, scriu niște rapoarte, dar aceste rapoarte nu duc nicăieri.  Înseamnă că nu există o contracarare în toată regula și nu există campanii de a lupta direct împotriva Rusiei”, spune Kovalenko.

• „Comunic adesea cu partenerii noștri, în special cu francezii, și ei sunt deja să îngrijorați de această situație (privind atacurile informaționale). Ei au fost interesați de modul în care Ucraina contracarează la nivel legislativ. Suntem în dialog constant cu partenerii noștri, deoarece ei nu înțeleg că trebuie făcut ceva acum” – Andriy Kovalenko, șeful Centrului de combatere a dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei

Andriy Kovalenko

Principalele obiective ale dezinformării rusești în Ucraina

Ucraina se află în vizorul Kremlinului încă de la obținerea independenței sale, iar dezinformarea și propaganda devin din ce în ce mai intense în fiecare an. Campaniile de dezinformare pro-ruse au câteva ținte clare, atunci când vine vorba de Ucraina.

„Principalul obiectiv al dezinformării rusești este acum de a semăna neîncredere și îndoială în rândul ucrainenilor în lupta pentru propria lor statalitate, independență și libertate”, spune Lesya Bidochko, director adjunct al Centrului de Cercetare Media Detector.

Ea adaugă că Rusia caută subiecte sensibile și puncte slabe care există deja în societatea ucraineană, pentru a le folosi apoi ca să divizeze țara, pentru a incita la ură între o parte a ucrainenilor și ceilalți.

Lesia Bidochko (sursa foto: Detector Media)

„Acum, cheia propagandei este pe tema mobilizării”, adaugă Kovalenko. 

„Există două obiective: să priveze forțele armate ucrainene de rezerve prin mobilizarea a cât mai puțini oameni posibil. Iar al doilea obiectiv este de a ridica societatea și guvernul unul împotriva celuilalt pe acest subiect dureros. Pentru a face ca principalul inamic al societății ucrainene să nu fie Rusia, ci chiar guvernul ucrainean”.

Principalele obiective ale dezinformării rusești în România

Dacă în Ucraina, Interesul esențial al propagandei rusești este să facă din guvernul național un dușman mai temut decât Rusia, în România, țară vecină, obiectivul se schimbă. Aici, este în interesul Rusiei să agite societatea și să transforme Ucraina din victimă a războiului, în participant la război. Aceasta este deja una dintre direcțiile propagandei rusești în România, spune Cosmin Popa, istoric și cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.

„În primul rând, ținta este să reducă nivelul de susținere a Ucrainei. Asta înseamnă nu doar să nu mai susținem Ucraina în război. Înseamnă să blochezi drumuri. Înseamnă să nu permitem exporturile și importurile. Înseamnă punerea sub semnul întrebării a ajutorului militar”, explică istoricul.

Popa a mai adăugat că există și alte obiective, mai subtile: „Să semănăm confuzie în societate până când nimeni nu mai înțelege despre ce vorbim. Ca toate țările să spună că acesta este războiul lor (ruso-ucrainean), este un război al popoarelor slave înfrățite. Nu este nevoie să ne amestecăm, se vor descurca singuri. Noi suntem acum în NATO, așa că acest lucru nu prea ne privește. Iar cea de-a treia direcție este direcția vădit antiucraineană a acestei propagande.”

Rețeta rusească

Dezinformarea și propaganda rusă utilizează o gamă largă de instrumente, inclusiv rețelele sociale, posturile de televiziune, platformele media aservite și boții de pe internet. Astfel sunt răspândite știri false, mesaje manipulatoare și campanii de informare controlate.

„Dezinformarea rusă în Ucraina a fost foarte evidentă înainte de 2014. Aceasta venea direct de la canalele de televiziune rusești, deoarece acestea funcționau și emiteau în Ucraina. După 2014, Ucraina a blocat accesul la acestea. Adică, a blocat accesul direct la televiziunile rusești. Însă, după 2014, au apărut diverse instituții media pro-ruse, care au continuat să răspândească narațiuni favorabile Moscovei, dar sub nume ucrainene”, explică Bidochko, director adjunct al Centrului de Cercetare Media Detector din Ucraina.

„Narațiunile sunt răspândite, în special, prin intermediul canalelor anonime de pe Telegram. De asemenea, propaganda rusă folosește cu abilitate diviziunile care există deja în societatea ucraineană. Încearcă să se folosească de unele canale anonime ucrainene de Telegram și grupuri Viber care se modifică pentru a părea că au un conținut ucrainean, însă ele promovează idei favorabile Moscovei”, mai adaugă Bidochko.

• „Principala sursă de dezinformare rusă în Ucraina este în prezent rețeaua de socializare TikTok, deoarece algoritmul este destul de simplu. Se asigură că un anumit conținut ajunge în recomandări, iar acesta este adesea distribuit de sute de mii de oameni. În schimb, în Uniunea Europeană, Telegram este considerat principalul distribuitor de dezinformare” – Andriy Kovalenko, șeful Centrului de combatere a dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei

Una dintre cele mai comune metode de dezinformare este crearea de ferme de boți  – adică false conturi de rețele sociale, fără fotografii și fără altă activitate decât cea legată de dezinformare.

„Există mai multe ferme de boți, nu doar în Rusia, ci și în regiunile ocupate Donețk și Luhansk. Sunt angajați studenți să lucreze în aceste ferme de boți sau elevi de liceu din Donețk. Avem aceste informații”, a subliniat Kovalenko.

Potrivit lui Kovalenko, marile ferme rusești de boți sunt cele care lucrează pentru Occident, iar unele dintre ele au fost înregistrate lucrând pentru Europa și Ucraina, acestea folosind limbi diferite. Și foarte des sunt rodul inteligenței artificiale. Adică, ele adaptează direct tehnologia AI la fermele de boți.

Pe lângă toate metodele de dezinformare folosite de Rusia, reprezentanții acestui stat își împărtășesc viziunea despre războiul din Ucraina cu fiecare ocazie.

Popa crede că, la nivel internațional, Rusia încearcă să se prezinte într-o lumină care să arate că ceea ce face ar fi un act de milostenie.

„Ei nu ocupă Ucraina, ci o eliberează, o salvează. Ei nu ucid civili, ei distrug naționaliștii.  Ei nu împușcă prizonieri de război.  Nu îi torturează în lagăre, îi tratează și îi reeducă” – Cosmin Popa, istoric

Cosmin Popa (sursa foto: Facebook)

Potrivit lui Bidochko, propaganda rusă este foarte activă în promovarea ideii că Occidentul profită de pe urma războiului din Ucraina. Ei spun că Occidentul profită de pe urma acestui război, adică toți banii din armele furnizate Ucrainei rămân de fapt în aceste țări. 

„Există, de asemenea, o a doua narațiune care o contrazice pe prima. În acest caz, Rusia spune că Occidentul nu este interesat de război, iar partenerii săi plănuiesc să abandoneze Ucraina. Potrivit acestei narațiuni, interesul pentru Ucraina este în scădere, iar partenerii nu sunt dispuși să dea sume mari de bani pentru sprijin militar, asistență pentru ucrainenii din străinătate etc.”, arată Bidochko.

Care sunt narațiunile strategice despre Ucraina?

O narațiune dezinformativă este un mesaj general comunicat prin texte, imagini, metafore și alte mijloace. Narațiunile ajută la transmiterea unui mesaj, creând suspans și dând o formă atractivă informațiilor – potrivit EU vs Disinfo. 

În cazul nostru, narațiunile dezinformative nu numai că legitimează agresiunea rusă, dar au și scopul de a submina încrederea în guvernul ucrainean și de a crea o imagine negativă a Ucrainei pe scena internațională.

„Ideea principală este scăderea încrederii ucrainenilor în guvernul însuși. Și o creștere a numărului de oameni care sunt gata să facă pace cu Rusia cu orice preț. Rusia are nevoie de o pauză de la război. Nu se retrag. Au nevoie de negocieri. Dar negocieri cu condiția ca pe parcursul acestora să păstreze controlul asupra teritoriilor ocupate. Acesta este planul lor de bază. Iar în timpul acestor negocieri, ei vor construi echipamente, vor restaura echipamente, vor produce echipamente: stocuri de proiectile, stocuri de rachete, oameni, logistică. Vor prelungi calea ferată mai repede, până la anumite puncte, pentru că baza oricărui război este calea ferată”, spune Kovalenko convins.

Rusia are nevoie de dezinformare pentru a trage de timp. Și pentru a se pregăti serios de continuarea războiului. 

„Astfel, ei vor purta aceste negocieri, așa cum cred ei, pentru a convinge lumea să le dea timp. Și apoi urmează alegeri electorale. Și undeva în Europa are loc o schimbare de putere – Rusia crede că acolo există niște turbulențe politice. Undeva în Occident, sau în Statele Unite, ar putea avea loc o schimbare de guvern pentru a le deschide lor niște portițe”, explică Kovalenko tactica.

Practic, Rusia încearcă mereu să obțină aliați ideologici și timp pentru a-și mări capacitatea de luptă.

Principalele narative ale Rusiei în răspândirea dezinformării în Europa

Kovalenko identifică mai multe narațiuni ale propagandei pro-ruse, care funcționează în țările membre ale Uniunii Europene.

„Guvernul ucrainean nu este legitim, este făcut doar pentru a evita negocierea directă cu Zelensky. Ucraina este un stat corupt. Aceasta este o narațiune constantă, o narațiune pe termen lung. Ucraina este un teritoriu al Rusiei.  Acum au început să impună și această narațiune”, explică el.

Expertul mai adaugă că propaganda rusă încearcă să intervină, să influențeze țările UE pentru a le întoarce împotriva Ucrainei.  

“Am văzut acest lucru la alegerile din Slovacia, unde au câștigat forțele pro-ruse. În consecință, după ce au ajuns la putere, sprijinul pentru Ucraina și pentru politicile pro-ucrainene din această țară, din păcate, au scăzut”, spune Bidochko.

Trebuie să existe strategii eficiente pentru a contracara atacurile bazate pe dezinformare

Andriy Kovalenko a povestit pentru Context.ro cum răspunde Centrul lor de contracarare a dezinformării la aceste amenințări și ce pot să facă cetățenii dacă o anumită publicație le ridică semne de întrebare.

„Dacă informația evocă o emoție care este imediat violentă, atunci amintiți-vă întotdeauna că aceasta este adesea o capcană care este întinsă în orice fals”, enunță Kovalenko unul din principiile de recunoaștere a manipulării prin falsuri. Scopul principal al știrilor false este de a evoca acest sentiment – pentru că emoția derutează și ne îndepărtează de realitate.

Kovalenko spune că e bine să lăsăm emoțiile să se liniștească. Apoi să încercăm să verificăm din mai multe surse orice știre care ne generează o reacție emoțională puternică.

“În 100% din cazuri, verificați informațiile din cel puțin trei surse”, subliniază Kovalenko.

Editare și adaptare: Codruța Simina, Iulia Stănoiu

• Responsabilitatea exclusivă pentru orice conținut susținut de Fondul European pentru Media și Informații revine autorului/autorilor și acesta nu reflectă neapărat pozițiile EMIF și ale partenerilor Fondului, Fundația Calouste Gulbenkian și Institutul Universitar European.