#PanamaPapers. Fondatorii casei de avocatură Mossack-Fonseca, judecați pentru evaziune și spălare de bani

27 de persoane, printre care și fondatorii casei de avocatură Mossack-Fonseca, sunt judecați pentru evaziune fiscală și spălare de bani, în celebrul caz #PanamaPapers. Procesul vine la opt ani distanță de la prima scurgere de informații cu impact major în privința fraudelor financiare.   

• La nivel global, în urma investigațiilor jurnalistice comune și a anchetelor oficiale, guvernele au anunțat recuperarea a peste 1,36 miliarde de dolari; 
• În România, deși presa a relatat despre zeci de cazuri în care offshoreurile au fost utilizate în scheme financiare, autoritățile nu au recuperat niciun ban. 

În aprilie 2016, 1,2 milioane de documente private aparținând firmei de avocatură Mossack-Fonseca au fost trimise către ziarul german Suddeutsche Zeitung, care le-a distribuit ulterior Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație. Așa au apărut zeci de investigații jurnalistice internaționale legate de mari fraude financiare. 

Documentele ilustrează felul în care firmele de avocatură și băncile ajutau clienții (printre care politicieni, traficanți de droguri, celebrități, miliardari și vedete sportive) să ascundă banii de autoritățile locale. Evaziunea fiscală era posibilă prin înființarea companiilor offshore în cadrul paradisului fiscal din Panama. Treizeci și trei de persoane ale căror activități frauduloase au fost expuse prin investigația #PanamaPapers se regăsesc pe lista neagră a guvernului SUA, din cauza afacerilor cu cartelurile de droguri mexicane, grupările teroriste printre care Hezbollah, Coreea de Nord, stat cu regim dictatorial, și Iran. 

Divulgarea celor 1,2 milioane de documente a avut repercusiuni la nivel mondial: demisia prim-ministrului Islandei, Sigmundur David Gunnlaugsson, și al Pakistanului, Nawaz Sharif, sau divulgarea evaziunii comise de către regele Arabiei Saudite sau președintele Azerbaijanului. Printre clienții firmei de avocatură Mossack-Fonseca se regăsește  și Sergey Roldugin, omul de încredere al președintelui rus Vladimir Putin, care a deținut în secret o avere de miliarde de dolari.  

În prezent, Jurgen Mossack și Ramon Fonseca Mora, fondatorii casei de avocatură din cazul #PanamaPapers, alături de foști angajați ai companiei sunt acuzați de spălare de bani. Luni, în instanță, persoanele anchetate au pledat „nevinovat” la toate capetele de acuzare. 

La nivel global, investigațiile oficiale declanșate de #PanamaPapers au permis recuperarea a 1,36 de miliarde de dolari până în prezent, de către 24 de state, după cum arată o analiză a ICIJ din 2021. Deși zeci de oameni de afaceri din România – inclusiv reprezentanți ai companiilor RAFO Onești sau Roșia Montană – au profitat de pe urma paradisului fiscal din Panama, inclus pe lista neagră a Uniunii Europene, statul român nu a insistat asupra anchetelor financiare sau penale. 

La nivel European, #PanamaPapers a determinat adoptarea celei de-a cincea directive împotriva spălării banilor. E vorba de o lege europeană care îndrumă statele membre ale Uniunii Europene să lupte mai eficient cu fenomenul spălării banilor, respectiv cu finanțarea terorismului. În data de 18 ianuarie 2024, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au căzut de acord cu privire la pachetul privind combaterea spălării banilor: în situația în care va primi aprobarea reprezentanților statelor membre în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți și a Parlamentului, regulamentul va armoniza, pentru prima dată, normele din Uniunea Europeană, astfel încât să fie eliminate breșele din sistemul financiar utilizate de către infractori pentru a comite evaziune fiscală, spălare de bani, pentru a finanța terorismul sau a înfăptui alte delicte financiare. În privința aplicării noii directive în țara noastră, Comisia Europeană a constatat, în urma unei analize efectuate în 2020, că în România nu s-au făcut eforturi suficiente pentru a o transpune. 

Documentele pe baza cărora s-a derulat investigația internațională #PanamaPapers au fost primite de către Frederik Obermaier și Bastian Obermayer, de la Süddeutsche Zeitung. Frederik Obermaier insistă asupra daunelor provocate de companiile offshore, „pentru că ele creează o lume paralelă. Avem lumea normală, în care trăiesc oamenii normali, cum suntem noi, și apoi trebuie să existe o lume paralelă, o lume offshore, în care cei mai bogați și super-bogați decid, practic, ce legi vor să respecte și ce legi nu (…) Pe de altă parte, lumea offshore le permite escrocilor și infractorilor să își spele banii și să își continue comportamentul infracțional. Lumea offshore permite, de asemenea, elitelor corupte să jefuiască țări întregi”, a declarat jurnalistul pentru Context.ro.