Omul de afaceri Beny Steinmetz, condamnat definitiv pentru corupție în Elveția

Beny Steinmetz, omul de afaceri implicat în mai multe afaceri miniere, printre care și proiectul de la Roșia Montană, a fost condamnat definitiv la 18 luni de închisoare cu executare într-un dosar de corupție.  

Omul de afaceri a fost găsit vinovat de un tribunal federal din Elveția într-un caz de corupție în care a fost acuzat că este responsabil pentru plăți de milioane de dolari pe care le-a făcut pentru a obține unul dintre cele mai mari zăcăminte de minereu de fier din lume.

Este a treia decizie a instanțelor elvețiene într-un caz complex de corupție. 

Inițial, Steinmetz, în vârstă de 67 de ani, a primit cinci ani de închisoare. Sentința a fost redusă în faza de apel la trei ani, dintre care jumătate a fost transformată într-o pedeapsă cu suspendare. 

Vineri, 4 aprilie, un complet de judecători federali au respins recursul lui Steinmetz, astfel că omul de afaceri a rămas cu sentința redusă. Astfel, Steinmetz ar urma să execute 18 luni de închisoare în baza acestei decizii. În plus, omul de afaceri a mai primit 18 luni de închisoare cu suspendare. 

În comentarii oferite în trecut presei prin reprezentanții săi, Steinmetz a susținut în mai multe rânduri că este nevinovat. Contactați acum de jurnaliștii rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), avocații săi nu au oferit un punct de vedere față de noua sentință. Hotărârea a fost luată pe 24 martie, dar a fost făcută publică abia pe 4 aprilie. 

Autoritățile judiciare de la Geneva au precizat la apel că schema de corupție a implicat o „companie-paravan generată de una dintre companiile care deservesc BSGR”, precum și o serie de contracte cu Mamadie Touré, soția fostului președinte al Guineei, Lansana Conté.

Documentele judiciare spun că „au fost depuse eforturi semnificative pentru a ascunde această operațiune coruptă”, inclusiv încercări de a o determina pe Touré să distrugă contractele incriminatoare.

Un tribunal de la Geneva a declarat în prima sentință împotriva lui Steinmetz, din ianuarie 2021, că Beny Steinmetz Group Resources (BSGR) și o firmă intermediară legată de Frédéric Cilins (om de afaceri și intermediar în această speță) au semnat contracte cu Touré între 2005 și 2010, promițându-i milioane de dolari în schimbul ajutorului ei pentru obținerea licențelor miniere care acoperă lanțul muntos Simandou din sud-estul Guineei. Touré, la rândul său, a făcut presiuni asupra președintelui pentru a acorda BSGR aceste licențe.

La 4 decembrie 2008, BSGR a primit drepturile asupra blocurilor Simandou 1 și 2, care acoperă jumătatea de nord a bazinului. Deși BSGR nu a trebuit să plătească nimic pentru aceste drepturi, în aprilie 2010, compania a vândut o cotă de participare de 51% conglomeratului brazilian minier Vale pentru 2,5 miliarde de dolari.

Liderul veteran al opoziției Alpha Condé a fost ales președinte în luna decembrie a acelui an și, ca parte a măsurilor anticorupție, a lansat o revizuire a contractelor miniere. Pe fondul anchetelor – și în timp ce alte anchete penale în Elveția, SUA și Israel erau în desfășurare – Cilins a călătorit să se întâlnească cu Touré în Florida, unde locuia atunci, după ce și-a cumpărat mai multe proprietăți din mita primită.

Cilins i-a promis milioane de dolari pentru a distruge contractele incriminatorii, fără să știe că FBI-ul îl urmărea. A fost condamnat la doi ani de închisoare în SUA pentru problemele sale, dar a insistat întotdeauna că nu acționează sub instrucțiunile lui Steinmetz – în ciuda faptului că în conversațiile sale înregistrate i-a spus lui Touré contrariul.

Parchetul din Geneva l-a pus sub acuzare pe Steinmetz în august 2019 și, după un proces amânat de blocajele Covid și de audieri procedurale, condamnarea de cinci ani a fost pronunțată în ianuarie 2021. Au fost nevoie de încă doi ani pentru ca recursul său să fie audiat și pentru ca verdictul să fie anunțat.

La apel, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Curtea de Justiție din Geneva a menținut decizia conform căreia Steinmetz trebuie să plătească 50 de milioane de franci elvețieni drept despăgubire pentru mită. Cu toate acestea, în 2019, statul Guineea s-a retras din caz ca parte civilă, iar Duparc a spus că nu este clar cui vor fi plătite aceste fonduri. În noua decizie de pe 4 aprilie, judecătorii au decis să aprobe apelul lui Steinmetz legat de partea financiară a cazului. Nu e clar dacă au anulat în întregime cele 50 de milioane de franci. 

În decembrie 2020, Beny Steinmetz a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție din România la cinci ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Un complet condus de judecătorul Ionuț Matei a constatat că Steinmetz a finanțat retrocedarea frauduloasă a zeci de hectare de terenuri în București și Snagov. 

Proprietățile au fost cerute spre retrocedare de către prințul Paul, nepotul regelui Carol al II-lea. În decembrie 2021, Steinmetz a fost reținut pe aeroportul din Atena pentru că pe numele său exista un mandat de arestare emis în România. A fost eliberat pe cauțiune și apoi judecătorii din Grecia au respins cererea de extrădare a autorităților române.

În 2015, Beny Steinmetz Group (BSG), compania controlată de omul de afaceri, era unul dintre cei mai importanți acționari ai Gabriel Resources Canada, care printr-un șir de offshore-uri era acționarul principal al RMGC, compania care opera proiectul minier de la Roșia Montană. Gabriel Resources Canada a deschis atunci un proces împotriva statului român și a cerut daune de peste 4,4 miliarde de euro. Gabriel Resources a fost împiedicată de statul român să exploateze aurul de la Roșia Montană. Acest proces a fost judecat de Curtea de Arbitraj Internațional a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții de la Washington care a respins cererea de daune.