Observatorul Crimei Organizate și al Corupției. Ediția regională nr. 8: Cum ajută avertizorii de integritate jurnaliștii din Europa Centrală și de Est și cum sunt protejați aceștia

În urmă cu câteva săptămâni, concedierea unui șef de departament de la Universitatea Corvinus din Budapesta a provocat o mare vâlvă în Ungaria: profesorul raportase anterior și inițiase o investigație cu privire la faptul că un copil al unei familii influente a terminat semestrul deși nu îndeplinea cerințele semestriale. Totodată, în Slovacia, mai mulți anchetatori de poliție proeminenți, protejați de statutul de avertizor de integritate, au fost concediați de noul guvern, în total dispreț față de lege. Acestea sunt doar câteva cazuri recente care atrag atenția asupra securității juridice a avertizorilor de integritate din Europa Centrală.

Persoanele care raportează activitățile ilegale și încălcările legii, cum ar fi corupția, frauda și practicile comerciale incorecte la locul de muncă sau în fața autorităților, sau care le dezvăluie publicului, merită protecție juridică, deoarece contribuie la detectarea amenințărilor sau a prejudiciilor aduse interesului public. Uniunea Europeană a elaborat un cadru comun pentru protecția avertizorilor de integritate și a introdus o directivă în 2019. Deși, în general, directiva a fost transpusă până acum în majoritatea țărilor UE, reglementările naționale și practicile sunt diverse în întreaga regiune. În consecință, denunțătorii sunt adesea descurajați să își raporteze îngrijorările de teama represaliilor.

Mai bine să-ți ții capul plecat sau s-ar putea să fii numită o prostituată murdară

Într-un caz recent din România, Mara Paraipan, fost oficial al Ministerului Transporturilor, a fost retrogradată după ce a făcut o reclamație la Direcția Națională Anticorupție. După cum a dezvăluit Context.ro, ea a raportat că superiorii ei i-au cerut să aprobe finanțarea pentru proiecte de infrastructură care ar fi fraudat contribuabilii cu milioane de lei. Ea a spus reporterilor Context că superiorul ei a pus presiune pe ea, dar s-a opus pentru că conștiința ei nu-i permite să treacă cu vederea modul în care sunt cheltuiți banii publici. În martie 2023, ea a fost transferată pe o poziție inferioară, într-un alt departament. Într-o încercare de a-și recâștiga vechea funcție, Paraipan a intentat două procese împotriva ministerului. Le-a pierdut pe ambele, deși instanța a stabilit că acțiunile superiorilor împotriva ei au reprezentat un act de retaliere. Paraipan a făcut apel la ambele hotărâri. Întrebați despre această problemă, reprezentanții Ministerului Transporturilor au declarat că ar fi trebuit să-și țină capul plecat și să se abțină să pună întrebări. 

În Slovacia, doi angajați ai Ministerului de Externe, Zuzana Hlávková și Pavol Szalai, au adus la lumină comenzi suspecte care au avut loc în timpul președinției slovace în Consiliul Uniunii Europene în 2016. Au suferit consecințe serioase, fiind nevoiți să-și părăsească locurile de muncă, iar cazul nu a dus nicăieri. Acesta a fost momentul în care premierul Robert Fico a atacat jurnaliștii care urmăreau cazul, numindu-i „prostituate anti-slovace murdare”.

Oficiul de Protecție a Avertizorilor a fost înființat în 2021, cu scopul de a oferi protecție în cazuri precum cele de mai sus. Dacă o persoană contactează biroul, i se poate acorda statutul de avertizor (în limba slovacă acest lucru este tradus ca fiind cel care raportează comportamente antisociale). O persoană cu acest statut nu poate fi concediată acum, iar descrierea și detaliile locului său de muncă nu pot fi schimbate de către angajator fără consimțământul explicit al biroului.

Cu toate acestea, reprezentanții statului au arătat recent publicului ce cred ei despre aceste linii din lege. Mai mulți investigatori de poliție din jurul lui Ján Čurilla, care au lucrat în ultimii ani la cele mai explozive cazuri de corupție și crimă organizată cu legături la guvernele anterioare Fico, au primit statutul de avertizori din partea Biroului după ce au întâmpinat presiuni din interiorul agențiilor de aplicare a legii și au raportat infracțiunile din interior. Același lucru s-a întâmplat și în cazul lui Peter Juhás, un polițist care a condus inițial echipa care a investigat cazul de omor al lui Ján Kuciak și Martina Kušnírová și care, până la 6 noiembrie, a condus Inspecția Poliției – unitatea responsabilă cu investigarea infracțiunilor altor polițiști.

Cu toate acestea, noul ministru de Interne, Matúš Šutaj Eštok, a suspendat investigatorii care urmăreau cazul lui Ján Čurilla și i-a înlocuit pe Peter Juhás. Avocații lui Ján Čurilla au susținut că suspendarea nu este valabilă deoarece Oficiul de Protecție a Avertizorilor nu a fost consultat. Oficiul de Protecție a Avertizorilor susține că orice acțiuni împotriva avertizorilor fără acordul său sunt invalide din punct de vedere legal, subliniind că ministrul „a acționat chiar împotriva ghidurilor metodologice ale Ministerului de Interne”, și amenință ministerul cu o amendă considerabilă. Investigatorii nu au putut intra la locul de muncă când au încercat să-și continue treaba. Dar în două cazuri instanțele au respins suspendarea investigatorilor, datorită statutului de protecție a avertizorilor și au emis măsuri preventive prin care doi dintre investigatori trebuie să li se permită să revină la muncă. Ministerul de Interne a informat că va face apel.

Drepturile pe hârtie

Directivele UE privind avertizorii se referă în principal la un context legat de muncă: directiva protejează persoanele care lucrează în sectorul privat sau public și care au informații despre nereguli descoperite la muncă, inclusiv angajați, colegii lor, acționari, organe administrative, de conducere sau de supraveghere, voluntari, stagiari și persoane care lucrează pentru subcontractori. Directiva definește cadrul pentru instituirea canalelor de raportare ușor accesibile, subliniază obligația de a menține confidențialitatea și de a interzice represaliile împotriva avertizorilor, stabilind, de asemenea, măsuri specifice de protecție.

Statele membre aveau timp până la sfârșitul anului 2021 să transpună directiva în legislațiile lor naționale. Cu toate acestea, mai multe state au ratat termenul limită. În ianuarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de notificare oficială către 24 de state membre, iar mai târziu în acel an a trimis opinii motivate către 19 state membre (printre altele, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, România) pentru neîndeplinirea completă a transpunerii reglementării. În cele din urmă, în februarie 2023, Comisia Europeană a decis să trimită Cehia, Ungaria și Polonia (printre alte state membre) în fața Curții de Justiție pentru neîndeplinirea transpunerii directivei.

Parlamentul Ungariei a adoptat Legea privind avertizorii de integritate în mai 2023; în Cehia, Legea privind Protecția Avertizorilor a intrat în vigoare în iunie 2023. În Polonia, deși lucrările inițiale la legislație au început acum doi ani, proiectul de lege, care a fost modificat de mai multe ori, încă nu a trecut toate consultările necesare, nici nu a primit aprobarea finală din cancelarie.

În Bulgaria, Adunarea Națională a Parlamentului a adoptat oficial legislația de transpunere a Directivei UE în ianuarie 2023, care apoi a intrat în vigoare. De fapt, această lege a făcut parte din pachetul anticorupție cerut de Bruxelles pentru a elibera miliardele alocate Bulgariei pentru Planul de Redresare și Reconstrucție.

Deși Slovacia a fost una dintre primele țări europene care a avut protecție pentru avertizori, consacrată în lege în 2015, modificarea legii conform textului directivei UE a fost aprobată abia în mai 2023.

România avea deja o lege dedicată avertizorilor pentru funcționarii publici și mai multe protecții bazate pe sectoare. Legislația care a transpus Directiva UE a fost adoptată în iunie 2022.

Ce este reglementat?

Conform Directivei, organizațiile trebuie să implementeze canale interne de raportare care să permită raportarea anonimă, dacă acest lucru este permis în conformitate cu legislația națională, să protejeze identitatea raportorului și a părților menționate în raport, iar aceste informații să nu fie accesibile membrilor neautorizați. Astfel de canale de raportare ar trebui să permită efectuarea reclamațiilor oral sau în scris. Organizațiile trebuie, de asemenea, să numească o persoană sau un departament dedicat pentru a gestiona rapoartele primite. Această directivă se aplică entităților juridice din sectorul privat cu 50 sau mai mulți angajați și pentru toate instituțiile publice, indiferent de mărimea lor.

În Ungaria, municipalitățile cu o populație sub 10.000 de locuitori sunt exceptate de la instituirea unui astfel de sistem, dar entitățile supuse legii anti-spălare de bani, precum instituțiile financiare, contabilii, auditorii și firmele de avocatură, sunt incluse chiar dacă au mai puțin de 50 de angajați.

În Bulgaria, Comisia pentru Protecția Informațiilor Personale este organismul desemnat să colecteze rapoartele de la avertizori și să le transmită autorităților competente – ministere, comisii, agenții și organe de aplicare a legii.

În Ungaria, rapoartele pot fi făcute fie anonim, fie sub numele avertizorului. În Cehia, raportarea anonimă este, de asemenea, permisă și protejată, dar într-un sens mai restrâns. În alte țări, însă, cum ar fi România și Bulgaria, raportarea anonimă este restricționată.

În România, avertizorii sunt obligați să raporteze mai întâi intern instituției relevante sau Agenției Naționale de Integritate înainte de a se adresa presei.

Directivele stabilesc, de asemenea, cerințe referitoare la măsurile de protecție în ceea ce privește raportorul și alte persoane implicate în raport, cum ar fi acuzatul. Directiva privind avertizorii afirmă în mod explicit că avertizorul nu poate suferi consecințe negative din cauza raportului său, cum ar fi terminarea contractului de muncă, reducerea salariului, orice formă de discriminare, intimidare, refuzul de a primi instruire, anularea unei licențe etc.

În Ungaria, în cazul în care astfel de încălcări au loc și angajatul acționează în instanță, este obligația angajatorului să dovedească în fața instanței că măsurile nu au fost luate din cauza raportului. În Cehia, avertizorul poate solicita despăgubiri adecvate în instanță doar dacă a suferit prejudicii non-pecuniare ca urmare a măsurilor de represalii urmând notificarea sa.

Fiecare stat membru este responsabil să definească modul în care vor fi stabilite canalele de raportare, cu condiția ca măsurile de protecție prin care se asigură confidențialitatea și anonimatul să fie încorporate. Directiva obligă statele membre să impună sancțiuni eficiente și proporționale companiilor și organismelor publice care nu respectă sistemul de raportare, inclusiv nerespectarea confidențialității avertizorilor și împiedicarea tentativelor de raportare a încălcărilor.

Avertizorii sunt vitali pentru jurnaliști

Publicațiile de investigație din Europa Centrală sunt de acord că avertizorii și sursele confidențiale îi ajută semnificativ în descoperirea unor povești importante și toate au mai multe exemple în care o sursă a oferit ajutor inestimabil.

În 2021, Centrul de Investigare Ján Kuciak a primit informații conform cărora până la 24 de milioane de euro, destinate pentru a ajuta la reducerea presiunii asupra angajatorilor în timpul pandemiei de Covid-19, ar fi ajuns în companii-fantomă. După investigația cazului, s-a descoperit că milioanele nu au ajutat angajatorii să-și păstreze angajații, ci au ajuns în conturile unor companii-fantomă deținute de proprietari străini fictivi care nu aveau angajați reali. Cazul este investigat și în prezent; mai mulți angajați de stat din Biroul Local de Muncă care au aprobat plățile au fost acuzați, la fel și mai multe persoane identificate de poliție ca membri și lideri ai grupului infracțional care a furat și spălat aceste milioane furate.

Atlatszo a fost informat despre două depozite ilegale de deșeuri anul acesta de către surse externe: la periferia satului Abasár, în spatele unei foste cazărmi de armată, aproximativ o mie de butoaie cu deșeuri de baterii sunt stocate într-o hală. În clădirea care nu avea protecție împotriva incendiilor nu se găsesc doar butoaie pline cu celule de baterii, ci și o cantitate mare de deșeuri metalice provenite de la fabrica de baterii Samsung. În alt sat, Iklad, cantități uriașe de celule de baterii sunt stocate într-un sit industrial abandonat, unde în mod normal ar fi fost depozitate doar deșeuri din plastic, cauciuc și textile. Butoaiele cu baterii abandonate și sacii acoperiți cu praf negru cu inscripții în limba coreeană sunt înghesuiți în halele fabricii. Clădirile de la ambele locații au un miros chimic extrem de puternic.

Investigace.cz a dezvăluit că Andrej Babiš, Prim-ministrul Cehiei, a trimis aproape 400 de milioane de coroane cehești prin companiile sale offshore, pe care apoi le-a folosit pentru a cumpăra proprietăți imobiliare pe Riviera Franceză, inclusiv Castelul Bigaud. Conform experților, această operațiune prezenta semnele spălării de bani. Operațiunea secretă a ieșit la iveală ani mai târziu datorită documentelor scurgerii de informații de la firma de avocatură panameză Alcogal, obținute de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (Pandora Papers).

VSquare a investigat o fermă de trolli timp de șase luni în 2020 și a aflat că acțiunea trollilor viza subminarea proiectului de impozitare a zahărului al guvernului și a promovat o campanie pregătită pentru Coca-Cola de o companie de PR. Dacă nu ar fi existat informațiile primite de la un avertizor care cunoștea operațiunile din culisele fermei, materialul nu ar fi fost scris niciodată. A fost informația lui care a dat naștere investigației jurnalistice și care a devenit baza articolului.

Uneori, poliția te face celebru

Platformele de investigație din regiune primesc în mod regulat scurgeri de informații: unele primesc tips de câteva ori pe săptămână, în timp ce altele pot primi astfel de informații o dată la trei luni. „Cu toate acestea, doar câțiva ajung să devină avertizori” – susține Konrad Szczygieł, jurnalist de la frontstory.pl și vsquare.org. – Aceasta se datorează naturii informațiilor furnizate – adesea, informațiile oferite de avertizori sunt insuficiente pentru a baza un articol doar pe ele și deseori este imposibil să găsim surse suplimentare pentru a confirma relatarea sursei. O dificultate suplimentară este că persoana care furnizează informațiile adesea se oprește după o singură interacțiune și nu oferă jurnaliștilor oportunitatea de a afla detalii suplimentare care ar putea fi relevante pentru caz.”

Tomáš Madleňák de la Centrul de Investigare Ján Kuciak spune: „Cel mai mare impediment este că foarte rar aceste persoane sunt dispuse să dea declarații oficiale, astfel că nu putem vorbi despre ei ca despre avertizori în sens restrâns, ci mai degrabă ca surse confidențiale. Acest lucru înseamnă că informațiile lor trebuie verificate și apoi le protejăm anonimitatea cu mult efort.” El spune că nu li s-a cerut vreodată de către autorități să dezvăluie sursele. Așa cum a spus el, „în Slovacia, jurnaliștii au dreptul să-și protejeze sursele, chiar și în timpul proceselor penale și al mărturiilor. Prin urmare, autoritățile nici măcar nu încearcă să obțină acest tip de informații de la jurnaliști.”

Attila Biro (context.ro) are o experiență diferită: „Am întâmpinat o situație în care o instituție publică a refuzat să-mi ofere acces la documente publice și a cerut să dezvălui identitatea unui avertizor care mi-a furnizat informații. Nu am dezvăluit identitatea avertizorului. Astfel de practici nu sunt neobișnuite în România, unde autoritățile caută adesea să afle identitatea celor care expun neregulile.”

„Am primit câteva cereri de a furniza documentele din Pandora Papers,” spune Zuzana Šotová (investigace.cz), „dar deoarece acestea nu ne aparțin, am instruit persoanele care solicitau să se adreseze Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație. În orice caz, protecția surselor este definită prin lege în Republica Cehă, deci nu suntem obligați să furnizăm nicio informație decât dacă un tribunal ne ordonă să o facem.”

Atlatszo din Ungaria a devenit cunoscut datorită unui caz în care poliția a cerut editorului-șef să dezvăluie identitatea unui informator în 2011. Tamás Bodoky își amintește că a fost vizitat de către Departamentul de criminalitate organizată al Poliției Capitalei Budapesta fără preaviz chiar după ce a înființat Atlatszo și a fost chemat la o audiere ca martor din cauza unui articol despre un caz de hackeri. Apelând la legea ungară, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și practica Curții Europene a Drepturilor Omului, el a refuzat să dezvăluie sursa. „Chiar după acest caz, am dezvoltat o propunere de modificare a legii mass-media, iar câteva luni mai târziu, guvernul a modificat legea care semăna cu propunerea Atlatszo. Au introdus cerința ca sursele să fie identificate doar dacă ar putea furniza dovezi indispensabile într-o anchetă penală. La final, s-a dovedit a fi o poveste de succes pentru noi.”

Comisia Europeană efectuează în prezent o analiză de conformitate a reglementărilor naționale privind avertizorii și va furniza un raport de implementare Consiliului și Parlamentului până la sfârșitul anului.