O femeie care a pierdut totul după prăbușirea barajului Kahovka: „Noroc că am supraviețuit”

Mii de ucraineni au fugit pentru a-și salva viața din calea apei dezlănțuite după ruperea catastrofală a masivului baraj ucrainean Kahovka, de pe râul Nipru.

„După explozie… apa a ajuns foarte repede pe strada noastră”, a povestit pentru Context.ro Svetlana Dedova, o locuitoare de 51 de ani din districtul Korabel din Herson. „În câteva minute, grădina noastră a fost acoperită de apă”, spune femeia.

La fel ca mulți locuitori afectați de torentele de apă după ce o explozie a provocat ruperea barajului de 30 de metri înălțime la începutul lunii iunie, Svetlana a înșfăcat ce a putut – haine, documente importante – în vreme ce se lupta pentru a ajunge pe un teren mai înalt. Ea își amintește că apele ajungeau chiar și până la acoperișuri.

sursa foto: Arhivă Svetlana Dedova

„Toată lumea a început să împacheteze rapid și să-și părăsească locuințele”, a spus ea. „O oră mai târziu, în zona noastră erau voluntari care ajutau la evacuarea locuitorilor”.

Ruperea barajului a afectat peste 3.500 de clădiri și 80 de așezări, majoritatea situate pe malul stâng al regiunii ucrainene Herson. Până la 20 iunie, 21 de persoane au fost declarate moarte și 31 sunt încă dispărute, potrivit ministerului ucrainean de Interne. Experții au avertizat, de asemenea, că repercusiunile ecologice se vor resimți, probabil, în anii următori.

În timp ce Ucraina a acuzat Rusia pentru acest incident și a declarat că Moscova a comis o crimă de război, Rusia a susținut că Ucraina a fost în spatele acestei breșe. Potrivit Convenției de la Geneva, infrastructura civilă, cum ar fi barajele, nu poate fi țintită, chiar dacă acolo se află baze militare.

sursa foto: Arhivă Svetlana Dedova

Cu toate acestea, Institutul pentru Studiul Războiului a stabilit că Rusia a avut „un interes mai mare și mai clar decât ucrainenii în inundarea cursului inferior al Niprului, în ciuda pagubelor aduse propriilor poziții și forțe defensive pregătite” și a afirmat că Ucraina nu a avut „niciun interes material în aruncarea în aer a barajului”.

„Rusia ar putea folosi inundațiile pentru a lărgi râul Nipru și a complica încercările ucrainene de contraofensivă peste acest curs de apă deja problematic”, a transmis ISW. 

La câteva săptămâni de la prăbușirea barajului, apele se retrag, iar mulți oameni sunt afectați de dezastru. Lucrătorii serviciilor de urgență și voluntarii sunt, de asemenea, încă implicați în operațiunile de salvare.

„Încă se mai desfășoară o misiune de evacuare, de salvare aici”, a declarat pentru Context.ro Daria Litovchenko, jurnalist și voluntar, la două săptămâni de la incident. „Armata rusă trage în… cartierele rezidențiale și în punctele de evacuare”.

Svetlana și soțul ei, care au rămas doar cu ceva mobilă veche și un pat fără saltea, s-au mutat în centrul orașului Herson pentru a sta în apartamentul fiului lor, care era liber de când acesta a fugit cu familia sa în Polonia, după invazia Rusiei.

Între timp, reprezentanți ai Curții Penale Internaționale împreună cu procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostiny, au vizitat regiunea Herson pentru a încerca să înregistreze și să determine consecințele prăbușirii barajului Kahovka.

Svetlana a trăit sub ocupație rusă în Herson timp de opt luni. „Am crezut că nu se poate mai rău de atât”, a spus ea. „Am pierdut totul: casa, bunurile, amintirile familiei – dar, în același timp, eu și soțul meu ne considerăm norocoși că am supraviețuit”.

sursa foto: Facebook/ Ukraine.ua