Fake news virale pornite de la o propunere de lege: “Începe prigoana fermierilor”, “pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”, “contor pe apa din fântână”, “închisoare pentru apa de ploaie”, “sigilarea fântânilor”

Un proiect legislativ prin care România transpune legislația europeană privind infracțiunile grave de mediu a fost transformat, în câteva zile, într-o campanie virală despre „prigoana fermierilor”, contoare montate la fântânile oamenilor sau “sigilarea fântânilor” și pedepse cu închisoarea pentru cei care sapă un puț în propria curte sau colectează apă de ploaie. Mesajele au fost distribuite de politicieni, pagini și grupuri conspiraționiste și au adunat zeci de mii de reacții și distribuiri pe Facebook și TikTok. Textul proiectului nu conține însă nicio obligație de contorizare a fântânilor și nu sancționează simpla folosire a apei sau săparea unui puț gospodăresc.

Propunerea legislativă transpune o directivă a Uniunii Europene din aprilie 2024, care a constatat că normele existente privind sancțiunile nu au fost suficiente pentru a asigura respectarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția mediului. “O astfel de respectare ar trebui să fie consolidată prin prevederea de sancțiuni penale efective, proporționale și cu efect de descurajare, care corespund gravității infracțiunilor și care pot transmite o mai mare dezaprobare socială decât utilizarea sancțiunilor administrative”, se arată în directiva UE. 

În textul propunerii de lege nu apare nicio obligație nouă privind contoare, apometre, contorizare ori măsurarea apei din fântânile gospodăriilor, precum nu se regăsește nicio reglementare în ce privește colectarea apei de ploaie. Regula privește captările și instalațiile supuse autorizării, nu fântânile din gospodării sau apa de ploaie.

Un articol din legea în vigoare și care nu este modificat de proiectul de lege prevede că apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri/secundă, exclusiv pentru satisfacerea necesităților gospodăriilor proprii.

“Prigoana fermierilor”

Site-ul Național.ro publica, în urmă cu câteva zile, un articol cu un titlu alarmist: “Începe prigoana fermierilor. Închisoare pentru utilizarea apelor de suprafață și subterane”. Ulterior, ActiveNews a publicat același articol, cu titlul “Începe prigoana fermierilor. Deși demisă, Diana Buzoianu vrea închisoare pentru utilizarea apelor subterane și de de suprafață, cum a fost în Cazul Lungulețu”. Portalul este cel mai popular site identificat în investigația transfrontalieră “Rețeaua Minciunilor”, face parte dintr-un ecosistem al dezinformării creat în Europa și publică în mod constant articole cu conținut pro-Kremlin, conspiraționist sau de extremă dreapta.

captură ecran

Și Ortodoxinfo.ro, care face parte din aceeași rețea online de site-uri care distribuie sau susțin dezinformări, a preluat articolul publicat de Național.ro. 

Dumitru Coarnă, deputat și președinte al partidului Forța Alternativă pentru România, a distribuit într-o postare de pe Facebook articolul ActiveNews susținând că “fermierul care încearcă să-și salveze recolta riscă să fie tratat ca un infractor”. Postarea parlamentarului a adunat mai bine de 17 mii de reacții și a fost distribuită de peste 5,8 mii de ori.

foto: Dumitru Coarnă, sursa:Inquam Photos / George Călin

Mai multe pagini de pe rețeaua de socializare, precum Legitima Apărare sau Ortodoxinfo.ro, dar și grupuri de Facebook precum Haiducii Patrioți și Prietenii lui Georgescu au răspândit același mesaj, însoțit, de cele mai multe ori, de un link către articolul de pe ActiveNews.

Dezinformarea circulă și pe TikTok, unde mai mulți utilizatori au publicat videoclipuri pe această temă, unii dintre ei promovând articolul ActiveNews.

Și pagina PSD Municipiul Călărași a contribuit la rostogolirea aceleiași narative pe Facebook: “începe prigoana fermierilor”.

Însă informațiile false circulă pe mai multe pagini și grupuri din rețeaua Meta, fiind preluate de numeroase conturi.

“Pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”, “contor pe apa din fântână” și “sigilarea fântânilor de la 1 august”

Claudiu Târziu, deputat în Parlamentul European și președintele partidului Acțiunea Conservatoare, susține pe rețelele de socializare că ministrul Mediului vrea să legifereze “zece ani de pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”.

sursa: captură Facebook

Fost lider al partidului AUR, Târziu este una dintre cele mai proeminente figuri publice care se aliniază adesea cu narativele promovate de propaganda rusă.  

Costel Pripas alias Fachiru, un luptător de MMA și susținător al lui Călin Georgescu, a publicat pe pagina sa de Facebook un clip în care afirmă că riști “până la 5 ani de pușcărie dacă îți faci fântână în curte”, promovând teoriile lui Târziu. Postarea a generat peste 17 mii de reacții și a fost distribuită de mai bine de 8,1 mii de ori.

captură Facebook

Un consilier local AUR din Avrig, Emil Prundurel, a publicat și el pe contul său de Facebook o postare în care susținea că printr-un proiect de lege se dorește punerea contoarelor de apă pe fântâni . 

captură Facebook

Marius Tudor, fost membru al partidului S.O.S. România, susține, într-un video publicat pe Facebook, că românii vor face închisoare până la 20 de ani “dacă mai îndrăznim să săpăm puțuri în curtea noastră”, “dacă o să mai utilizăm această resursă pentru consum uman”. Videoclipul a strâns peste 31 de mii de reacții și a fost distribuit de alți utilizatori de peste 22 de mii de ori.

foto: Marius Tudor, sursa: captură Facebook

Tudor a fost consilier al eurodeputatului Romeo Franz. Pe site-ul Adevărul, unde a publicat mai multe articole de opinie, este prezentat drept expert în afaceri europene. 

Și Lavinia Șandru, fostă candidată la președinție din partea PUSL, a publicat pe pagina de socializare a partidului un mesaj în care susține că “se discută o lege care poate transforma un puț de grădină într-un dosar penal — cu pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru „captare ilegală de apă””.

Și un membru al organizației de tineret a AUR, Robert Uleia, a publicat o postare în care menționează deschiderea unui dosar penal pentru fântână – “Dosar penal pentru fântâna din curtea ta?!?”.

captură Facebook

Administrația Națională Apele Române (ANAR) a reacționat oficial, vineri, și a dezmințit informațiile false care circulă.

“Actualul proiect de lege nu introduce nicio taxă pentru apa utilizată în gospodăriile populației și nu modifică drepturile cetățenilor prevăzute de Legea apelor nr. 107/1996. Prin urmare, oamenii pot construi fântâni și pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii, iar această activitate nu reprezintă o infracțiune”, a transmis ANAR.  

Însă știrea falsă a continuat să ruleze online. ActiveNews a publicat sâmbătă un articol în care preia o postare a unui utilizator de Facebook și titrează că “nu e fake news” că faci închisoare dacă sapi o fântână în curte, susținând că “dreptul la supraviețuire este dat de Dumnezeu, nu de stat sub amenințarea închisorii”. Aceeași teorie a fost replicată de o multitudine de pagini și conturi pe rețelele sociale.

captură TikTok

O altă interpretare eronată a proiectului legislativ s-a transformat și ea într-o mulțime de postări. Într-o emisiune a lui Dan Diaconescu pe YouTube, acesta a afirmat că de la 1 august se vor sigila fântânile. Dezinformarea a luat amploare pe rețelele de socializare, ulterior. Unii utilizatori chiar incită la protest pe această temă, deși textul proiectului publicat de minister nu conține prevederi despre sigilarea fântânilor.

foto: Diana Șoșoacă, sursa: captură YouTube

Și Diana Șoșoacă a afirmat în emisiunea lui Dianconescu, într-o transmisiune live din piscină, că “poporul român acum trebuie să iasă să spună că apa e a noastră”.

Taxe și închisoare pentru colectarea apei de ploaie 

Pe social media e vehiculată și teoria conform căreia acest proiect de lege ar duce la pedepse cu închisoarea pentru cei care colectează apa de ploaie.

Recent, a început să circule pe social media un videoclip în care sunt prezentate informații false cu privire la faptul că un bărbat din Oregon ar fi fost trimis la închisoare pentru că a colectat apă de ploaie. În realitate, în 2012, Gary Harrington, din Eagle Point, Oregon, a fost condamnat la 30 de zile de închisoare și o amendă de 1.500 de dolari pentru încălcări ale legislației statului privind apa. Bărbatul construise fără autorizație baraje și colecta apa de ploaie în rezervoare ce rețineau aproximativ 49 de milioane de litri de apă. 

captură Facebook

Nu e clar dacă dezinformarea legată de proiectul de lege a pornit de la fake news-ul ce îl privește pe omul din Oregon.

Apa (nu) este de la Dumnezeu

Multe dintre informațiile false care circulă pe internet cu privire la proiectul de lege pus în dezbatere invocă faptul că apa este de la Dumnezeu, aparține poporului, astfel că o putem folosi la discreție.

Numai că apa este o resursă limitată, deși regenerabilă. Explicația este că apa se reînnoiește prin circuitul natural, dar nu neapărat în același loc și în același ritm în care este consumată. Spre exemplu, dacă dintr-un râu sau dintr-un acvifer se extrage mai mult decât se reface, nivelul apei scade și pot fi afectate alimentarea populației, agricultura și ecosistemele. 

Legea actuală permite folosirea liberă a apei pentru anumite nevoi ale gospodăriei proprii și în limite cantitative precise, dar captările mai ample, inclusiv cele pentru activități economice sau irigații agricole, sunt supuse regulilor de autorizare și protecție a resurselor de apă. 

Legea Apelor prevede că resursele de apă sunt de interes public, iar utilizarea acestora este permisă numai în anumite condiții, pentru a proteja mediul și a asigura un echilibru durabil între cerere și disponibilitate.

Dreptul legal de a preleva cantități mari de apă, inclusiv pentru irigații agricole, nu este automat, ci se obține prin autorizație de gospodărire, emisă de Administrația Națională “Apele Române” (ANAR).

În plus, deși planeta este acoperită în proporție de peste 70% de apă, doar aproximativ 2,5% din aceasta este apă dulce, iar mai puțin de 1% este accesibilă pentru consumul uman, restul fiind stocată în ghețari sau în straturi adânci de sol inaccesibile tehnologic sau economic. Iar creșterea populației globale, urbanizarea rapidă și dezvoltarea economică intensifică presiunea asupra acestei resurse finite, transformând apa într-un factor strategic esențial pentru securitatea alimentară, sănătate și stabilitate socială.

Mai mult, schimbările climatice accentuează dezechilibrele regionale, provocând secete în unele zone și inundații în altele, afectând astfel rezervele de apă dulce disponibile. 

A contribuit Iulia Stănoiu