Extrema dreaptă din România, atac conspiraționist la legea anti-drone de pe masa CSAT, în timp ce Ucraina se apără cu lasere și artilerie de bombele teleghidate ale rușilor

Legea contestată de partidele extremiste la CCR cu argumente conspiraționiste trece acum la implementare. CSAT discută joi la prânz cine are autoritatea de a ordona doborârea dronelor şi altor aeronave ce intră neautorizat în spațiul aerian al țării şi ce echipamente sunt necesare. 

Partidele AUR, POT și SOS au votat, în februarie, împotriva proiectului de lege anti-drone. După ce proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților și Senat, deputații celor trei formațiuni extremiste au atacat legea la Curtea Constituțională (CCR). 

Noua lege, care oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, a intrat în vigoare în luna mai. Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) va stabili, joi, care vor fi persoanele împuternicite să aprobe sau să ordone acțiuni împotriva aeronavelor și vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național. De asemenea, în CSAT vor fi discuții și în privința cerințelor tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor necesare implementării acestor măsuri.

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a explicat că pentru doborârea dronelor există cadru legal. ”Referitor la cadrul legal pentru doborârea dronele, pe 4 iulie, la zece zile după numirea în funcție, am semnat un ordin de ministru prin care stabileam că ordinul pentru doborârea dronelor poate fi dat de comandantul desemnat al Comandamentului Forțelor Întrunite”, a declarat ministru pentru G4Media.

Despre normele legale necesare pentru doborârea avioanelor cu pilot care intră ilegal în spațiul aerian, Moșteanu a afirmat că acestea ”se află pe masa CSAT” și că “până la aprobarea lor există o soluție legislativă, pe o lege mai veche care prevede că ministrul este cel care dă comanda de distrugere a unui avion străin cu pilot”. Este vorba despre Legea 257 din 2001 (republicată) privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României.

Obiecțiile extremiștilor

În ziua în care proiectul de lege a ajuns la vot în Camera Deputaților, Răzvan Biro, deputat AUR, a susținut într-un videoclip postat pe TikTok că PSD, PNL, USR și UDMR “vor să cedeze suveranitatea țării și armata română să fie condusă de țări străine pe teritoriul României, în misiuni din România”. 

foto: Răzvan Biro (AUR), sursa: captură TikTok

Câteva zile mai târziu, a reluat subiectul și a afirmat din nou că este vorba de un “proiect de lege prin care vor să permită preluarea comenzii Armatei Române de către anumite țări străine.”

“Este inacceptabil și cedăm controlul armatei către o instituție străină… AUR nu cedează controlul armatei către nicio altă instituție, facțiune sau stat străin”, susținea și deputatul Florin Oancea într-un video filmat în Parlament și postat pe TikTok în ziua în care legea a fost supusă la vot în Camera Deputaților. 

foto: Florin Oancea (AUR), sursa: captură TikTok

“Se predă controlul spațiului aerian în România, controlul armatei, noi votăm contra, AUR votează contra. Tocmai predau controlul spațiului aerian și controlul armatei în România”, a mai insistat parlamentarul AUR într-un alt video.

De la tribuna Camerei Deputaților și Dan Tanasă a susținut aceeași idee. “Noi vă atragem doar atenția că prin aceste proiecte legislative încălcați Constituția și cedați în mod intenționat, deliberat, iresponsabil comanda armatei române unor state străine”, a spus deputatul.

foto: Dan Tanasă (AUR), sursa: captură TikTok

Ulterior, formațiunile conduse de George Simion, Diana Șoșoacă și Anamaria Gavrilă au atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) proiectul de lege.

În sesizarea către Curtea Constituțională, cei 110 semnatari au menținut aceleași obiecții, că “armata nu va mai fi subordonată voinței poporului român, ci voinței altor popoare, ai căror cetățeni sunt comandanții forţelor militare aliate sau autoritățile militare aliate”.

CCR a respins ca neîntemeiate obiecțiile de neconstituționalitate ale celor trei partide.

Controversa transferului de autoritate

Isteria “cedării armatei unor străini” a fost generată de crearea cadrului juridic prin care este autorizat transferul de autoritate către un comandant străin. Politicienii extremiști au prezentat procedura ca fiind o formă de “renunțare la suveranitate”.

De fapt, legea privind controlul utilizării spațiului aerian național prevede că Ministerul Apărării Naționale (MApN), prin Statul Major al Apărării, poate poate efectua transferul de autoritate, adică poate preda temporar controlul autorităților militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra elementelor naționale din compunerea structurii de forțe a armatei care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții, pe o durată determinată, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte.

După ce Rusia a pornit războiul în Ucraina la scară largă, în februarie 2022, și până în prezent, au avut loc 10 incidente în care drone rusești au intrat în spaţiul aerian românesc sau s-au prăbușit pe teritoriul României.

Cel mai recent eveniment a avut loc pe 13 septembrie, când o dronă identificată de MApN ca fiind una rusească a pătruns în spațiul aerian al României, în zona de nord a Dobrogei, timp de aproximativ 50 de minute. 

Cum fac față ucrainenii atacurilor rusești cu drone 

Atacurile cu drone sunt parte din tacticile de război ale Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a le opri, armata ucraineană a dezvoltat o apărare în mai multe straturi.

Pentru a le detecta, forțele aeriene folosesc radare, observare optică și rețele de recunoaștere pentru a identifica valurile de drone și a decide ce ținte sunt prioritare.

Un rol esențial îl are războiul radio-electronic. Bruiajul semnalelor GPS și al legăturii de comandă face ca o parte dintre drone să se prăbușească sau să-și piardă direcția.

Când aceste metode nu sunt suficiente, Ucraina apelează la rachete antiaeriene de diferite tipuri și artilerie antiaeriană pentru dronele care zboară la joasă altitudine.

Pentru a economisi muniția scumpă, militarii folosesc și soluții mai ieftine: drone interceptoare, mitraliere antiaeriene sau chiar arme electromagnetice și lasere aflate în testare.

Împotriva Ucrainei, Rusia a utilizat 35.343 de drone de atac de la începutul agresiunii și până la 1 august 2025, potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Un rol important în apărarea împotriva dronelor rusești îl au echipele mobile de apărare aeriană. Sunt grupuri de militari în vehicule de teren care doboară dronele cu mitraliere sau sisteme antiaeriene portabile. 

Andrii este soldat în Forțele Armate Ucrainene, membru al unui grup mobil de apărare aeriană. A povestit pentru Context.ro că armele folosite de echipe ca cea în care activează el variază. “Unele au doar mitraliere, ceea ce îngreunează vânarea dronelor, de asemenea, avem sisteme de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune și tunuri de artilerie antiaeriană, care sunt mai eficiente la doborârea dronelor rusești Shahed”, a spus soldatul.

Echipele mobile pot estima numărul de drone care se îndreaptă spre zonele lor cu ajutorul unor “tablete speciale unde putem vedea situația operațională de pe cer”, potrivit lui Andrii. 

“Am avut zile în care aproximativ o sută de drone au zburat spre Kiev. Este foarte mult, iar sarcina noastră principală este să le interceptăm înainte ca acestea să ajungă în oraș. Din păcate, din cauza numărului mare de atacuri, acest lucru nu este întotdeauna posibil”, a mai povestit soldatul. 

Anatolii Khrapchynskyi, ofițer în rezervă al Forțelor Aeriene și actual director adjunct al unei companii producătoare de echipamente de război electronic, a explicat într-un interviu acordat Context.ro că sarcina principală a acestor echipe mobile este să intercepteze și să distrugă dronele pe măsură ce acestea se apropie. Și pentru că majoritatea atacurilor au loc noaptea, echipele dispun de sisteme de iluminare a țintelor. “Acestea pot fi lasere cu termoviziune sau pur și simplu proiectoare puternice”, a spus el.

foto: Anatolii Khrapchynskyi, sursa: Facebook

Khrapchynskyi a mai afirmat că una dintre cele mai eficiente soluții pentru a doborî dronele de atac rusești Shahed sunt dronele kamikaze ucrainene, utilizate frecvent și adaptate permanent pentru că și “rușii își modernizează dronele de atac”.

Pentru a avea o rată de succes cât mai mare în apărarea aeriană, Khrapchynskyi a spus că e necesar un număr mai mare de echipe mobile și creșterea numărului de elemente de interceptare a dronelor.

“Sistemele de neutralizare a dronelor în mod electronic joacă, de asemenea, un rol important. Aceste tehnologii ajută la bruierea dronelor momeală pe care rușii le lansează împreună cu dronele de luptă pentru a copleși apărarea aeriană a Ucrainei prin numărul lor”, potrivit ofițerului în rezervă. Echipamentele acționează și asupra dronelor de luptă Shahed, a mai explicat el, pentru că “induc în eroare dronele și le deviază de la țintele lor”.

• This article was produced with the support of the European Media and Information Fund (EMIF), managed by the Calouste Gulbenkian Foundation. The content of this publication is the sole responsibility of the author and does not necessarily reflect the views of EMIF or the Foundation.