Donatorii de paie. Candidați la europarlamentare, fără nicio șansă de a fi aleși, aduc milioane campaniei electorale

Partidele primesc subvenții imense de la stat, pe care le cheltuie fără să dea socoteală publicului. La fiecare tură de alegeri statul le rambursează cheltuielile făcute pentru campanie. Partidele primesc fonduri de la candidați fără șanse finanțați de “donatori de paie” pentru personaje care stau în culise. Sursa acestor fonduri pe care le pun la bătaie cei care vor votul românilor rămâne de cele mai multe ori necunoscută, iar statul o decontează fără să o chestioneze. Vezi în text ce sunt donatorii de paie.

Fenomenul candidaților care au șanse minime să fie aleși, dar pun la bătaie sute de mii de euro în campanie a devenit vizibil la alegerile precedente, din 2019. Europa Liberă a arătat cum sponsorii de la care s-au împrumutat candidații la alegerile europarlamentare trecute au rămas necunoscuți. L-am întrebat pe Septimius Pârvu, expert electoral la EFOR, ce înseamnă contribuțiile electorale provenite din surse necunoscute : “Poate fi un indiciu că de fapt în spate e cineva care dă acești bani sub formă de împrumut. Noi nu aflăm datele astea, noi nu știm de unde vin banii. Autoritatea Electorală are acces la aceste date.” Deși nu este ilegal, fenomenul candidaților fără șanse, dar generoși cu partidul, ridică semne de întrebare. “De ce ai finanța un partid dacă tu nu ești nici pe aproape de un loc eligibil, în afara faptului că poate primești ceva sau ți s-au dat banii ăștia de altcineva și tu îi dai mai departe?”, spune Septimius Pârvu de la EFOR, think-tank-ul care a lansat un raport despre acești donatori ai partidelor.

Povestea se repetă și la alegerile din acest an. 22 de milioane de lei, adică peste 60% din suma cu care politicienii care candidează pentru un loc în Parlamentul European au contribuit la campania electorală provin din împrumuturi pe care aceștia le-au făcut, conform celor mai recente date publicate de Autoritatea Electorală.

Ce este un donator de paie ?

Așa cum s-a întâmplat la campania anterioară, numele sponsorilor de la care candidații s-au împrumutat ar putea rămâne și anul acesta ascuns: după rambursarea de la stat, politicienii restituie împrumuturile, care nu mai apar niciodată în declarațiile de avere. “Se numesc donatori de paie, intermediarii ăștia, sunt anumite persoane care au mai mulți bani și nu vor să fie transparente” a declarat Septimius Pârvu, expert electoral la Expert Forum.

Conform datelor publicate de Autoritatea Electorală Centrală, zeci de candidați la alegerile europarlamentare au apelat la împrumuturi pentru a contribui la campania electorală. Printre ei, candidați cu șanse infime la un fotoliu de parlamentar, care au obținut în acest mod sume care depășesc și două milioane de lei. Ne-am uitat la situațiile lor financiare și i-am întrebat de unde au împrumutat banii pentru cheltuielile pe care le vom plăți într-un final cu toții 

Cine finanțează candidații care se împrumută pentru partid, deși nu au nicio șansă să fie aleși

Alexandru Ciprian Epure (sursa foto: Captură Facebook)

Alexandru Ciprian Epure, candidat PNL, s-a împrumutat cu 2,475 milioane de lei pe care i-a adus în conturile de campanie ale alianței PSD PNL, arată datele publicate de Autoritatea Electorală Centrală. Contribuția lui la campanie este maximul permis de lege, însă șansele de a fi ales sunt practic nule: figurează pe locul 27, iar România va avea doar 33 de europarlamentari. 

Conform declarațiilor de avere, veniturile familiei au crescut considerabil după ce și el și soția sa s-au angajat la stat. Dacă în 2018, veniturile cuplului, salariați în mediul privat, erau de circa 80.000 de lei, anul trecut ele s-au dublat. Alexandru Epure încasează salariul de la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice-Galați, iar soția sa de la Direcția Sanitar Veterinară Siguranța Alimentară  Focșani. La alegerile europarlamentare din 2019, a depus o declarație de avere în care nu a menționat două case și mai multe terenuri, dobândite în perioada 2003-2017. 

Ciprian Epure nu a răspuns întrebărilor transmise de Context.ro, dar a precizat că “aceste informații sunt publice. Vă asigur de toată transparența și deschiderea mea și cu siguranță voi menționa în declarația de avere aceste sume, legal constituite, așa cum am făcut-o întotdeauna!”  

“Nu din Rusia”

Răzvan Biro (sursa foto: INQUAM Photos / George Calin)

2,3 milioane de lei a adus la campania electorala și Răzvan Biro, candidat pe listele AUR. Ca să prindă un loc în Parlamentul European, ar fi necesar ca partidul condus de George Simion să adune aproape jumătate din voturile alegătorilor, departe de rezultatul cu care partidul e creditat de sondaje: între 15 procente și 19 procente. Contactat de Context.ro, Răzvan Biro a declarat sursa banilor împrumutați doar că nu “este din Rusia”. Candidatul AUR nu a decis încă dacă va dezvălui numele celor care i-au împrumutat cele peste două milioane de lei, dar a precizat că toate contractele sunt depuse, conform legii, la Autoritatea Electorală Centrală. Deocamdată, a adăugat el, se concentrează pe campania electorală. În declarația sa de avere, Răzvan Biro a declarat venituri de circa 120.000 de lei de la Parlament și chirii și datorii de peste 300.000 de lei.

Cosmin Iosub (sursa foto: captură Facebook)

Cosmin Teodor Iosub este ultimul candidat de pe lista AUR.  În ciuda faptului că are zero șanse să fie ales, ocupând locul 41 pe lista AUR în timp ce România are doar 33 de locuri în Parlamentul European, s-a împrumutat cu suma de  2,3 milioane de lei ca să contribuie la campania electorală. Este unul dintre fondatorii AUR și a participat, în 2020, la strângerea de fonduri pentru caravana AUR. O parte din donațiile de atunci au fost adunate în conturile deținute de Cosmin Iosub. În 2021, era, conform propriilor declarații, angajat la Parlament, unde era plătit cu salariul minim pe economie. A câștigat anu trecut sub 10.000 de euro, venituri insuficiente pentru a primi un credit bancar de valoarea sumei cu care a contribuit la campania AUR. Alți doi candidați AUR, tot fără șanse la alegerile din 9 iunie, au contribuit și ei cu câte 2,3 milioane de lei la campanie, tot din împrumuturi: Ramona Lovin, președinta AUR Diaspora și Mirela Daniela Irindea, secretara comisie de cenzori AUR și vicepreședinta Asociației Prietenii AUR.  

AUR este, conform unei analize publicate de Expert Forum, singurul partid care nu a publicat raportul privind veniturile și cheltuielile pe anul trecut, care trebuia depus până în aprilie 2024.

“De la cine am găsit”

Daniel Surdu (sursa foto: Captură Facebook)

Daniel George Surdu, candidat PNL, este plasat pe locul 38, deci nici el nu are nicio șansă de a fi ales. Asta nu l-a descurajat să împrumute 850.000 de lei pentru finanțarea campaniei. Secretar de stat la Ministerul Dezvoltării din 2021, Daniel Surdu a avut anul trecut, împreună cu soția, și ea angajată la stat, venituri de aproximativ 160.000 de lei și datorii de 75.000 de lei, conform datelor din declarația sa de avere. Pentru campania electorală, s-a împrumutat de la persoane fizice, a declarat el pentru Context.ro

 “Nu știu dacă are relevanță pentru dumneavoastră sau pentru oameni de la cine am împrumutat. De la cine am găsit, sincer, că am întrebat multă lume”.

Daniel Surdu susține că a apelat la persoane fizice pentru că nu e eligibil pentru un credit bancar. Numele finanțatorilor, promite candidatul PNL, va fi publicat în următoarea declarație de avere pe care o va completa. Până atunci, nu dezvăluie identitatea celor care l-au ajutat cu bani:

“Deocamdata, nu mi-aș dori să se știe numele persoanelor (de la care a împrumutat banii) pentru că se fac asocieri sau cine știe ce se crede. 

De ce face eforturi pentru o campanie în care șansele de a fi ales sunt nule? Din două motive, susține secretarul de stat: chiar dacă nu va ajunge europarlamentar, se face cunoscut și  

“Pe mine mă interesează ca lumea să conștientizeze rolul alegerilor parlamentare în primul rând și să conștientizeze rolul României în UE, pentru că l-au cam uitat.” 

Conform CV- ului său, lucrează la stat din 2013: a fost pe rând  director general la Asociația de Dezvoltare Intercomunitara ACVABANAT Caraș Severin, consilier în Senat și la Primăria Oravița. Cariera sa ca angajat la stat e aproape simultană cu cea politică: din 2012 până în 2021, Surdu a fost consilier județean la Caraș Severin.

E important să știm care este sursa contribuțiilor candidaților, declară Septimius Pârvu “Una e să vină (împrumutul) de la o instituție de credit și alta să vină de la o persoană fizică.” Sigur când intră persoanele fizice pe lanțul ăsta apar mai mult semne de întrebare decât dacă te-ai duce la o bancă sau la o instituție de credit.”