Digitalizarea Justiției a eșuat: Contracte de milioane întârziate cu companii din grupul de interese Ghiță-SIVECO

Digitalizarea justiției promisă de guvernul României a eșuat. Datele și documentele a milioane de români care-și caută dreptatea în tribunale sunt procesate de un sistem ieșit din uz de ani de zile. Contractele de zeci de milioane de euro au mers înainte iar în viitor, dosarele românilor vor trece prin softuri ale unor companii care au un trecut penal. Banii pentru revoluția digitală au ajuns la firmele unor apropiați ai lui Sebastian Ghiță, grupările SIVECO și UTI. Sebastian Ghiță este judecat într-un mare dosar de corupție și se ascunde de justiție în Serbia, iar Irina Socol, fondatoarea SIVECO, are o condamnare la activ. 

237 de judecătorii, tribunale și curți de apel din țară prin care trec anual peste 2,5 milioane de dosare ale românilor folosesc un soft învechit care nu mai poate fi îmbunătățit. Ca să rezolve această problemă, guvernul Orban a scris în PNRR că va digitaliza justiția cu un nou soft. De fapt, executivul a promis Bruxelles-ului o mică revoluție digitală a justiției. Scopul final este ca cetățenii care ajung în fața judecătorilor să nu mai stea la cozi prin arhive, ci să-și citească dosarele de acasă. Revoluția digitală a justiției a fost împărțită în două episoade. Primul costă pe hârtie 23 de milioane de euro, bani din PNRR, al doilea 10 milioane de euro, tot bani europeni, dar dintr-un alt program.

Primul eșec a fost botezat „Virtualizarea și centralizarea”

Pentru prima fază a digitalizării justiției Uniunea Europeană a aprobat un buget de peste 162 de milioane de euro cerut de birocrații și politicienii din Palatul Victoria. Dintr-o felie de 24 de milioane trebuia să fie modernizat, în 2023, sistemul IT al instanțelor. 

Primul proiect înregistrează și primul eșec. Mai precis, Guvernul s-a angajat în numele cetățenilor ca până la  30 iunie 2023 să opereze prima schimbare a arhitecturii IT a sistemului judiciar. Ca orice capitol al unei revoluții, a fost botezat “Virtualizarea și centralizarea aplicațiilor de business este operațională”. Servere vechi urmau să fie înlocuite cu unele noi, viteza de procesare a documentelor urma să crească, cetățenii puteau accesa mai bine dosarele lor scanate. Însă contractul a fost semnat abia în august anul acesta, adică la mai bine de o lună de la termenul la care statul a promis că va finaliza mica reformă digitală. 

Imagine din judecătoria Sectorului 3, în timpul grevei magistratilor în iunie 2017 (sursa: Inquam Photos / George Calin)

Cine ia banii din PNRR 

Proiectul de virtualizare și centralizare urma să unifice și procedurile IT din cele 15 curți de apel care acum au patru versiuni diferite de soft pentru Dosarul Electronic. Pentru asta, Ministerul Justiției a pus la bătaie un buget total de 24 de milioane de euro. Parte din acest contract a ajuns la foști angajați ai lui Sebastian Ghiță. Compania Metaminds SA, fosta Novatech Integrated Solutions SRL, a câștigat fără probleme o felie de peste 10 milioane de euro după o licitație la care nu a avut concurent. Firma e înființată și condusă de parteneri sau foști angajați ai lui Sebastian Ghiță.

Irina Socol ne-a transmis că nu dorește să facă niciun comentariu despre dosarul de trafic de influență în care este inculpat Sebastian Ghiță, pe care îl consideră “un om foarte puternic și azi”.

Fondată de săgeata lui Ghiță

Metaminds SA, compania care digitalizează justiția, a fost înființată de Liviu Uruc și Răzvan Băicoianu la scurt timp după ce DNA a anunțat că a început urmărirea penală împotriva lui Sebastian Ghiță. Uruc a fost angajat al România TV, postul fondat de Ghiță. 

Uruc este legat de Ghiță și prin intermediul lui Alexandru Iacobescu, fost manager al clubului de baschet Asesoft. Într-o investigație publicată de Gândul.ro, Uruc apare ca unul dintre pionii prin care Sebastian Ghiță controla piața panotajului stradal în contextul alegerilor prezidențiale din 2014.

Fostul angajat al Asesoft 

Și numele celuilalt fondator al firmei, Răzvan Băicoianu, apare asociat în numeroase articole de presă cu patronul Asesoft. După doar câteva săptămâni de la înființare, Uruc a ieșit din firmă. A apărut însă alt nume apropiat de Sebastian Ghiță, Andrei Cruceru.

Andrei Cruceru a fost directorul de vânzări pentru sectorul public al IBM, după care a lucrat pentru firma lui Sebastian Ghiță, Asesoft Internaţional. Cruceru l-a denunţat pe Dan Stroe, directorul de achiziţii al ANAF pentru luare de mită, la cinci ani după întâlnirea la care a fost martor. 

L-am întrebat  pe Andrei Cruceru de ce a denunțat întâlnirea atât de târziu. Nu a răspuns, dar ne-a transmis că a cooperat cu autoritățile și că nu a avut nicio interacțiune cu Sebastian Ghiță nici în timpul colaborării, nici după.:

“Am furnizat autorităților competente toate informațiile cerute într-un mod transparent și în conformitate cu legile și procedurile aplicabile”, ne-a transmis Andrei Cruceru. 

O fisă de la Tudorel Toader 

În 2018, ministerul condus de Tudorel Toader a semnat cu o asociere din care face parte firma lui Cruceru un contract de 10 milioane de euro pentru furnizare de software şi hardware pentru parchete. Pentru că finanțarea venea dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială pentru reformarea justiţiei, atribuirea s-a făcut fără publicarea în sistemul de achiziții publice (SEAP). Unul dintre team-leaderii desemnaţi de Banca Mondială pentru proiect este Emmaline Holland Gayk Burduja, soţia ministrului Sebastian Burduja.

Axa Trencadis-Burci la butoane 

Tot pentru prima fază a digitalizării justiției, Ministerul Justiției a mai dat un contract de 13 milioane de euro. A fost câștigat de asocierea dintre Connections Consult SA și ASEE Solutions, care și-a asumat un termen de doar 30 de zile pentru livrarea echipamentelor. Atribuirea este contestată în instanță tocmai din acest motiv. 

Connections Consult, listată pe Bursa de Valori București (BVB) din 2021, a înregistrat în trecut o cifră de afaceri de circa 40 de milioane de lei, sub valoarea contractului încheiat cu ministerul. Compania e condusă de Bogdan Liviu Florea și a câștigat, în asociere cu Trencadis, la care este acționar Carlo Burci, licitația pentru realizarea unui sistem informatic pentru  gestionarea activității Consiliului Superior al Magistraturii. Carlo Burci este fiul lui Cristi Burci, om de afaceri apropiat de PSD și trimis în judecată de DIICOT într-un dosar cu prejudiciu estimat la peste 30 de milioane de euro. Contractul cu CSM a fost prelungit recent cu trei luni, aproximativ o treime din durata inițială.

ASEE Solutions este fosta Net Consulting SRL, companie implicată în afacerea EADS, controversatul contract de 700 de milioane de euro încheiat de statul român pentru securizarea frontierelor. Acest caz, care viza o presupusă mită de circa 60 de milioane de euro, a fost clasat de DNA în 2018.

ECRIS V, al doilea eșec al revoluției digitale 

Faza a II-a a reformei digitale a justiției înseamnă instalarea ECRIS V, adică un program nou cu care judecătorii și grefierii din instanțe să managerieze dosarele cetățenilor. Din nou, guvernul s-a angajat ca până la finalul acestui an softul și noua arhitectură IT să fie funcționale. Din nou, termenul a fost ratat. Ministerul Justiției avea la dispoziție aproape 10 milioane de euro bani europeni din POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă). 

ECRIS V nu va fi gata până la finele lui 2023, așa că statul va plăti din bugetul național facturile emise după această dată. Din valoarea totală a contractului, adică 47 de milioane de lei, au fost plătite până acum doar 8 milioane.

Implementarea ECRIS V depinde însă de finalizarea primei faze a digitalizării, adică de proiectul de virtualizare, care nu s-a concretizat încă. Pentru noul ECRIS, Ministerul Justiției are la dispoziție bani europeni din POCA. Ministerul Justiției susține că în 2024 va plăti în proiect doar cheltuieli neeligibile, care oricum nu sunt cofinanțate de UE.  

ECRIS V a ajuns la băieții deștepți de la UTI și SIVECO

În 2022, Ministerul Justiției a semnat contractul pentru “dezvoltarea, testarea și punerea în functiune a noului sistem de management al cauzelor ECRIS V, inclusiv servicii de instruire a personalului”, în valoare de aproape zece milioane de euro. Câștigător, tot Connections Consult. Însă aproape jumătate din bani ajung de fapt la firme cu istoric penal. 

Altimate SA, către care Connections Consult a subcontractat o cincime din proiect, a fost până de curând parte a grupului UTI. Zilele trecute, consorțiul austriac Kontron a anunțat că a cumpărat compania. Președintele UTI, Tiberiu Urdăreanu, și Mihail Tănăsescu, vicepreședintele grupului, au fost condamnați cu suspendare pentru dare de mită. Cei doi i-au oferit bani lui Gheorghe Nichita, primarul Iașului, ca să primească contractul pentru implementarea unui Sistem de Management de Trafic în municipiu. Directorul de dezvoltare al UTI a fost și el condamnat pentru dare de mită în dosarul președintelui Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu.

Al doilea subcontractant este Software Imagination Vision SRL, controlată de SIVECO B.V.  (Olanda) și Alexandru-Mihail Rădășanu, partenerul Irinei Socol, fosta șefă a SIVECO România, companie cu numeroase contracte cu statul, unele câștigate în asociere cu firma lui Sebastian Ghiță – Teamnet. Socol a fost condamnată pentru evaziune fiscală după ce procurorii au arătat că a prejudiciat statul cu 3 milioane de euro.

Bogdan Florea, fondator și co CEO al Connections Consult, ne-a transmis că firma își alege partenerii în funcție de relevanța în industria IT.

“Principiile pe care le folosim pentru selecția partenerilor sunt legate în primul rând de relevanța în industria de IT. Ne uităm la experiența pe piață, la proiecte anterioare, la capacitatea de ofertare, finanțare și gestionare de proiecte, la competențe tehnice și certificări”.

Foto deschidere: Sebastian Ghiță (sursa: INQUAM Photos/ Octav Ganea)