Dezbatere LIVE PressOne-Context.ro-News&Spice. Șase întrebări și răspunsuri despre fondurile USAID

Redacțiile PressOne, Context.ro, și Bianca Oanea de la News & Spice au fost live pe Facebook într-o discuție despre fondurile americane, Soroș și banii către presă. De unde vin, cum se dau și  la ce au fost utilizați banii distribuiți de USAID, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională sunt câteva dintre întrebările la care reporterii și managerii Context.ro și PressOne au răspuns.

Care e realitatea despre finanțarea presei independente

Pornind de la realitățile presei românești, publisherul PressOne, Adrian Mihălțianu a explicat cum este împărțită presa în funcție de interese și scop: „Realitatea din România e foarte simplă. Avem presă mare, televiziunile la care se uită foarte mulți oameni și site-urile mari de știri care de multe ori sunt asociate acestor televiziuni, care primesc în fiecare an zeci de milioane de euro de la partide. Acești bani sunt dați în mod netransparent, n-au niciun fel de responsabilitate în spate. Foarte rar veți vedea acolo investigații reale, dure sau chiar reportaje care să se ducă în profunzime. Ce s-a întâmplat? Foarte multe astfel de publicații au fost cumpărate de oligarhi. Oameni care au făcut din asta un business sau care doar vor putere”. Mihălțianu a mai adăugat că acești giganți urmăresc să divizeze societatea, amplificând tensiunile și polarizând opiniile, pentru a-și menține controlul asupra discursului public. Cu toate acestea mai există „presa aia care face lucruri pentru cititorii săi”, dar „e foarte mică, sfrijită și amărâtă în România”, tocmai din cauza lipsei de finanțare. 

Așa au apărut finanțările externe, din nevoia de a salva „ce-a mai rămas” din presa liberă, întrucât „este foarte greu să faci acest gen de jurnalism în România fără niciun fel de sprijin”, amintește Adrian Mihălțianu. 

„Lumea crede că presa face fotosinteză, că n-are nevoie de bani și că banii vin de undeva”, a menționat Bianca Oanea de la News&Spice. De fapt, realitatea este alta: „Banii vin de la cititori, din publicitate sau prin granturi”. Susținerea cititorilor vine prin donații sau abonamente, iar banii din publicitate înseamnă urmărirea traficului, „nu a interesului public”, mai precizează Bianca Oanea: „Nu poți să scrii despre ce scrie PressOne și să faci un trafic care să aducă extrem de mulți bani”. 

O altă variantă de finanțare a redacțiilor mici sunt granturile de la entități internaționale care „vin de la Uniunea Europeană, de la Departamentul de Stat, prin USAID sau de la mari fonduri private”.

Parteneriatele comerciale pot fi o sursă de venit, adică publicarea unor reclame plătite pe site-urile de presă, însă ridică alte întrebări, ca de exemplu „cum investighezi când iei bani de la o industrie?”, a întrebat retoric Attila Biro, fondatorul Context.ro. 

Despre cum ar putea un site de investigații să ia bani de la companii mari, jurnalistul detaliază: „Nu vine absolut nimeni să-ți dea pentru investigații și asta e o problemă”. De multe ori aceste corporații „nu vor să se asocieze cu un conținut negativ, cu aceste investigații care deranjează, adică noi suntem într-o zonă în care producem disconfort multora”. 

Astfel, interesul companiilor de a vinde intră în conflict cu interesul public, care nu se supune niciunui leu, pentru că „dacă mâine o să avem o investigație despre tine o să o publicăm, nu ne interesează ce contract și câtă finanțare ne-ai dat nouă”, explică Attila Biro.

Cum se obțin banii și cât de transparentă e procedura

În dezbaterea de luni reprezentanții Context.ro și PressOne au explicat cum se obțin granturile. Mare parte din ele sunt un fel de licitații unde concurența este foarte mare. “Am concurat pentru o finanțare de genul acesta cu peste 700 de alte ONG-uri”, a menționat Attila Biro de la Context.ro. O mare parte din proiectele Context.ro și PressOne sunt dedicate dezvoltării jurnalismului în România. 

 „Banii pe care i-au dat USAID sunt foarte puțini, sunt câteva zeci de mii de euro, comparativ cu zecile de milioane date de politicieni. Banii aceștia nu vin oricum, trebuie să te apuci să scrii o cerere de grant, în care să spui ce vrei să faci cu ei. Nu se leagă nimic de editorial”, a adăugat Adrian Mihălțianu.

Când și cum au apărut banii de la USAID în România 

Adrian Mihălțianu a povestit că fondurile precum cele ale USAID n-au ajuns în România anul trecut și că au existat și în primul mandat al lui Donald Trump:  „E o mare minciună care circulă acum în spațiul ăsta public că, domnule, a dat USAID-ul bani ca să se facă această presă progresistă”.

„USAID a dat bani către presa din estul Europei si sub prima administrația Trump și mult mai devreme, pe vremea lui Bush Junior, nu a avut nicio problemă să dea bani pentru exact aceste lucruri, ca să susțină acele bucățele de presă capabile să facă față tuturor canalelor controlate de oligarhi, controlate de politicienii de la guvernare într-o luptă complet inegală”.  

Bianca Oanea de la News&Spice a mai explicat ce înseamnă „acest element din guvernul american”, referindu-se la fondurile date de USAID din toată lumea, nu doar în România,  care susțin cauze civice, promovarea drepturilor omului și, inclusiv, oferă sprijin redacțiilor mici.

Aceasta menționează că „cele mai multe (fonduri) se duceau pe tratamente în diverse țări, vorbim de HIV, SIDA, tuberculoză, malarie” , iar până în 2022 „banii au mers pentru cauze care țineau de sănătate, când s-au dus spre ajutor umanitar și întotdeauna au existat și niște direcții care țineau de presă, pentru că presa înseamnă asigurarea unui stat de drept, oricare ar fi acela, ajută un ecosistem, pentru că despre asta vorbim”. 

E reală teza „vă controlează cei care vă dau banii”?

În cadrul întâlnirii live, jurnaliștii au demontat miturile conform cărora granturile precum cele de la USAID dictează politica editorială. 

„O să renunț la orice ban în favoarea unei investigații, ăsta e jobul nostru”, a subliniat Attila Biro. Fondatorul Context.ro a explicat că fondurile oferite de organizațiile internaționale, inclusiv USAID, nu influențează în niciun fel politica editorială. El a mai spus că spre deosebire de finanțările politice, care vin adesea la pachet cu condiții și agende ascunse, fondurile internaționale nu impun nicio direcție editorială și nici subiecte specifice pe care jurnaliștii să le abordeze sau să nu le abordeze. 

Referitor la banii obținuți din granturi, publisherul PressOne a adăugat că „nu se leagă nimic de editorial. Deci nu te duci și spui americanilor: „Eu vreau să scriu despre gay, eu vreau să scriu despre cum să fim noi slujitorii Americii, vrem să scriem noi despre cum nu ne place nu știu care politician, nu are nicio treabă cu așa ceva. Ce are treabă este cum reușești să te pui pe picioare tu, ca entitate foarte mică”, evidențiind nevoia finanțărilor externe pentru supraviețuirea redacțiilor mici, care nu iau bani din politic.

Redactorul șef PressOne, Alex Olaru, a vorbit, de asemenea, despre importanța transparenței redacțiilor în fața cititorilor: „Este foarte ușor să spui – v-au cumpărat americanii. Ok, nici nu poate fi vorba de așa ceva. Vrei să știi cum suntem finanțați? Uită-te pe site, întreabă-ne, răspundem. Nu suntem o societate secretă.”

Ce înseamnă independență în presă

„Să fii independent în ziua de azi înseamnă să poți scrie despre ce vrei tu, când vrei tu, fără să ai absolut nicio presiune”, a spus redactorul șef PressOne, Alex Olaru, argumentând că deși situația în care se află presa liberă din țară este una dificilă, încă mai există insule de oameni, jurnaliști care lucrează în interesul public. Jurnalistul a povestit despre puținele redacții de presă independentă din România care trăiesc cu greu din donațiile cititorilor și din granturile internaționale, întrucât este greu să convingi atât cititorii, cât și companiile mari să doneze regulat. Utilitatea redacțiilor de presă independentă s-a văzut cel mai bine în momentele de criză, referindu-se la perioada campaniei electorale și a alegerilor prezidențiale când „presa mainstream nu publica nici măcar o anchetă sau o investigație de calitate.”

Pe ce am cheltuit banii din SUA?

Cu banii din fondurile externe reușim să ne continuăm munca, atrag atenția jurnaliștii.

Acești bani acoperă cheltuielile elementare, salariile, factura la internet și curent, sau chiar „niște bilete de autobuz pentru a investiga niște lucruri care, altminteri, nu s-ar întâmpla”, spune Bianca Oanea. 

De exemplu, cei de la PressOne au reușit să-și actualizeze astfel site-ul: „Deci, banii s-au dus pe programare astfel încât site-ul să fie adus la zi, că era vai de capul lui”, a punctat Adrian Mihălțianu. 

Pentru ca jurnalismul de calitate să supraviețuiască în timp e nevoie de oameni care să gândească sănătos, „fără constrângeri”, a spus Alex Olaru, iar acești oameni se formează acum, fiind vorba de tânăra generație, în care trebuie să investim. „Am reușit să asigurăm cursuri pentru reporterii noștri tineri, să facem o infrastructură video foarte bună, un studio de podcast” din banii veniți din fonduri externe, adaugă redactorul șef al PressOne.

De asemenea, Context.ro a accesat fonduri pentru a face training-uri pentru tinerii care vor să devină jurnaliști. „Aceste fonduri ne-au ajutat să aducem jurnaliști tineri cu altă percepție, cu alte viziuni”, a menționat fondatorul Context.ro Attila Biro. 

“Constant organizăm sesiuni de formare menite să-i familiarizeze cu jurnalismul de calitate. Prin intermediul acestor sesiuni contribuim la formarea unei noi generații de jurnaliști, oferindu-le nu doar acces la workshopuri, baze de date, know-how, ci și șansa de a aplica cele învățate într-o experiență practică, în cadrul redacției noastre. În urma unei selecții, oferim șansa tinerilor de a-și materializa ideile în investigații concrete și le răsplătim munca prin intermediul internshipurilor plătite. Acest lucru nu ar fi posibil fără susținerea organizațiilor internaționale, care alocă fonduri pentru activitățile educaționale”, a mai adăugat Attila Biro.

În fiecare an, Context.ro își publică rapoartele de transparență care vă arată exact de unde ne luăm banii, câți sunt și pentru ce-i folosim. 

Cum ne poți ajuta  

Sprijinul cititorilor este esențial atât pentru noi ca jurnaliști cât și pentru noi toți, ca societate democratică. Ne puteți ajuta printr-o donație unică, lunară sau anuală pe pagina noastră, atât pe noi cât și pe colegii noștri de la PressOne. De asemenea, puteți face asta prin completarea formularului prin care redirecționați 3,5% din impozitul pe venit. „Sprijinul cititorilor este singurul fel prin care, pe termen lung, toate publicațiile astea vor mai rămâne în picioare. Pentru că granturile nu doar că sunt greu de obținut și sunt foarte dificil de implementat, ele nu sunt o soluție pe termen lung pentru noi”, spune Ioana Epure, directorul editorial PressOne. „Dacă vă place ce citiți, sprijiniți-ne și nu o să mai existe niciun fel de discuții vis-a-vis de cine și cum e independent”.