Corupție și Crimă Organizată Globală: Săracii cu diamante sub picioare din Sierra Leone, efectul Magnitsky în Cehia, scandalul softurilor din Ungaria și interlopii sângeroși din Nigeria

Cehia lucrează la propria variantă a legii Magnitsky privind sancțiunile internaționale, la 13 ani de la moartea avocatului care a înfruntat corupția generalizată din Rusia. În Ungaria, școlile au fost obligate să cumpere softuri de la un fost partener de afaceri al unui ministru din cabinetul Orban. Scandalul european al softurilor de spionaj se reaprinde în Polonia, acolo unde un avocat a fost personaj central al unui furnizor de spyware. În Sierra Leone, localnicii din Koidu abia supraviețuiesc, deși lucrează în industria diamantelor. Zeci de comunități din Nigeria sunt terorizate de grupările de crimă organizată care colectează taxe de protecție și omoară localnicii care se opun iar în Bulgaria, familia unui judecător influent a primit o casă cu piscină construită din fonduri europene. 

Context.ro a selectat cele mai importante investigații jurnalistice publicate în ultimele săptămâni de către centrele de jurnalism de investigație afiliate rețelei internaționale The Organized Crime and Reporting Project (OCCRP). Context.ro este partener al OCCRP în România, alături de Rise Project și Átlátszó Erdély.

Au trecut 13 ani de la moartea avocatului rus Sergei Magnitsky, cel care s-a luptat cu corupția din Rusia și a dezvăluit practicile nedemocratice ale oligarhilor ruși din anii 2000. A murit în urma torturilor la care a fost supus în închisorile rusești. Moartea sa a dus la dezvoltarea unui sistem internațional de sancțiuni. Mai întâi a fost legea Magnitsky din SUA, prin care sunt sancționați indivizii sau companiile vinovate pentru încălcări flagrante ale drepturilor omului. Centrul ceh de investigații jurnalistice a publicat un material dedicat comemorării morții avocatului rus în care arată că Cehia are în lucru propria variantă la legii Magnitsky. 

• Toate detaliile, aici 

„Când am ajuns în pădurea lor, ne-am dat seama că oamenii noștri fuseseră omorâți”, a declarat Kabiru Maraba, un profesor local și lider al comunității Dada din Nigeria. „Bandiții au colectat cele trei milioane și ne-au avertizat să nu mai întârziem niciodată cu plata taxelor. Ne-au spus că ne-au masacrat prietenii drept pedeapsă pentru că nu am cooperat cu ei. De asemenea, ne-au spus că, dacă vrem pace, trebuie să le urmăm ordinele”, a mai povestit Maraba. Scena relatată de el e parte dintr-un tipar sângeros. Jurnaliștii de la Premium Times Nigeria au scos la iveală că zeci de comunități din Nigeria sunt terorizate de grupări de interlopi locali. Denumiți bandiți sau teroriști, aceștia au ucis zeci de persoane în raidurile prin care își impun supremația. Pentru că guvernul lipsește din aceste zone, bandiții cer taxe de protecție exorbitante. Când nigerienii de rând nu reușesc să adune banii, sunt pedepsiți – fie sunt răpiți și torturați, fie sunt masacrați în public. 

• Detalii, aici 

„Dacă nu ai bani atunci ajungi sclav”, spune Sahr Joe, expert în minerit și membru al unui ONG civic din Sierra Leone. Sclavii de care vorbește sunt zecile de mii de localnici care sapă în pământ în căutarea diamantelor. Sierra Leone este o țară din vestul Africii, cunoscută pentru rezervele legendare de diamante. Mineritul industrial din Koidu (capitala țării) este rezervat unei companii controlate de miliardarul Beny Steinmetz. Omul de afaceri a fost condamnat în România la cinci ani de închisoare într-un dosar de corupție și a fost implicat în proiectul minier de la Roșia Montană. Pe lângă mineritul industrial, o parte a populației din Koidu lucrează cu ziua în ceea ce se numește mineritul artizanal. Pentru unu, doi dolari pe zi, localnicii sapă pâmântul în căutarea diamantelor. Sunt angajați de intermediari, iar diamanetele pe care le găsesc îi îmbogățesc în special pe dealerii de pietre prețioase. O investigație OCCRP arată cum oamenii simpli din Sierra Leone abia reușesc să supraviețuiască, deși au sub picioare cantități gigantice de diamante scumpe. 

• Citește toată povestea aici

Jurnaliştii polonezi de la FrontStory au descoperit că o firmă implicată în scandalul Predator, softul de spionaj folosit ilegal de autorităţile din Grecia, are legături cu un avocat din ţara lor. Predator, considerat urmaşul lui Pegasus, a fost folosit pentru a spiona jurnalişti, politicieni din opoziţie şi membri ai guvernului din Grecia. Kriekel, firma de la care guvernul grec a cumpărat, printre altele, software de interceptare a comunicațiilor, a fost administrată de avocatul polonez Stanisław Pelczar. Numele lui Pelczar apare atât în ancheta derulată de Parlamentul European, cât şi în Paradise Papers.

• Detalii despre partenerul polonez, aici

În Ungaria, şcolile de stat sunt obligate să folosească un software vândut de fostul partener de afaceri al lui László Palkovics, până de curând ministru în cabinetul Orban. Statul maghiar a plătit peste 40 de miliarde de forinţi (aproape 100 de milioane de euro) pe sistemul informatic care deja a fost sursa unor scurgeri masive de date sensibile, inclusiv cele referitoare la problemele de sănătate ale elevilor. László Palkovics, cel care a făcut afaceri timp de 14 ani cu antreprenorul care a furnizat software-ul, a demisionat în urmă cu câteva zile din postul de ministru al tehnologiei şi industriei.

• Detaliile investigației, aici

Sacul de bani pentru investițiile strategice făcute de Orban în Ardeal pare că e gol. Atlatzo Transilvania arată într-o analiză extinsă că banii care în alți ani curgeau în cantități impresionante au început să dispară. Sursele politice cu care jurnaliștii de la Altatzo au vorbit spun că cel mai probabil planurile pentru noi investiții maghiare în Transilvania sunt suspendate temporar. Un indicator al faptului că guvernul lui Orban nu mai are bani pentru Transilvania este faptul că zeci de jurnaliști din Harghita și Covasna, de la publicații finanțare cu granturi guvernamentale maghiare, au fost concediați.  

• Toate detaliile, aici 

O plângere pentru defăimare intentată împotriva Bivol.bg a fost respinsă definitiv de către Curtea Supremă de Casație din Bulgaria, săptămâna trecută. Decizia este motivată pe larg și stabilește o jurisprudență de care ar putea beneficia și alți jurnaliști. 

• Detalii pe larg, aici

Procesul a fost intentat după ce, în 2019, jurnalistul Atanas Tchobanov a publicat o investigație despre un grup de cetățeni suedezi cu un trecut îndoielnic, care au studiat medicina în Bulgaria, după ce au fost înscriși ilegal la facultate, schema fiind declarată de autorități ca fiind o amenințare la adresa securității naționale. Din grup făceau parte persoane anchetate și judecate pentru posesie de droguri, furt, fraudă financiară și chiar crimă. 

• Găsiți investigația aici

Jurnaliștii de la Bird.bg au scos la iveală cum președinta Curții de Apel din Sofia a primit o casă de oaspeți cu piscină finanțată de Fondul de Stat pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din fonduri UE. Proprietatea este înregistrată pe numele unei companii deținute de mama și soțul femeii. 

• Citiți investigația aici

Jurnalista Pavla Holcová de la Investigace.cz a realizat un interviu cu jurnalistul maghiar Szabolcs Panyi, laureat al Premiului European pentru Jurnalism în 2021. Au discutat despre cum Ungaria rămâne unul dintre puținele state membre ale UE care continuă să susțină regimul lui Putin după invazia rusă în Ucraina, dar și despre cum arată Ungaria sub conducerea lui Orban.

• Interviul poate fi citit integral aici

Jurnaliștii centrului de investigații Meydan din Azerbaidjan urmăresc procesul lui  Rasim Mammadov, fostul șef al Consiliului de Supraveghere al „Baku Steel Company” LLC (o uzină siderurgică de importanță strategică pentru Azerbaidjan). Azerul se află în închisoare de aproape doi ani, după ce a fost acuzat de abuz de putere, delapidare și fraudă. Procuratura locală l-a acuzat că a fraudat peste 100 de milioane de euro din fondurile Baku Steel. La termenul de judecată din 18 noiembrie, instanța a publicat lista de imobile de lux și alte proprietăți deținute de Rasim Mammadov și rudele sale, toate fiind puse sub sechestru de autorități.  

• Mai multe detalii aici

Photo: Josef Skrdlik/OCCRP