Averile ascunse. Punem reflectoarele pe terenurile politicienilor. Topul parlamentarilor latifundiari

Info Sud-Est și Context.ro publică topul parlamentarilor latifundiari. Aflați în text cine este parlamentarul din Gorj care îl bate la terenuri pe Becali, sau senatoarea PNL implicată în decizii strategice care se bazează pe o avere imobiliară de invidiat. Este ultimul an în care veți afla detalii despre averile imobiliare ale senatorilor și deputaților. Cu ajutorul Curții Constituționale, politicienii și-au secretizat datele legate de terenuri și de acum vor publica o dare de seamă simbolică.

Context.ro și Info Sud-Est publică lista parlamentarilor care dețin cele mai multe terenuri. În timp ce Curtea Constituțională și Parlamentul au decis că cetățenii nu trebuie să mai știe ce averi au senatorii și deputații, noi am analizat mii de documente ca să vă arătăm care sunt cei mai bogați politicieni din Senat şi Camera Deputaților. Un parlamentar din Gorj l-a surclasat chiar și pe Gigi Becali, însă afacerile sale sunt sub semnul întrebării când vine vorba de integritate. O senatoare care a blocat ani de zile reforma serviciilor secrete a acumulat o avere imobiliară consistentă. În top am găsit și un deputat din Brăila care a fost acuzat că s-a luat la bătaie cu un localnic pe fondul unei dispute legate de alegeri. Este pentru ultima dată când vă vom prezenta date atât de detaliate, pentru că de anul acesta parlamentarii nu vor mai da amănunte despre averile lor, ci doar o înștiințare de ordin general.

Declarațiile de avere au devenit publice pe site-urile instituțiilor în 2003, pe fondul presiunilor pentru aderarea la UE, iar în 2007, ca urmare a unei condiții impuse de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, a fost înființată Agenția Națională de Integritate, care a preluat verificarea declarațiilor și publicarea lor centralizată.

1. Ion Iordache, deputat PNL de Gorj: peste 1.200 de hectare de teren, contracte cu statul și milioane în conturi

Ion Iordache este parlamentar de Gorj din partea PNL din 2020 şi face parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Lista terenurilor incluse în declarația lui de avere se întinde pe 11 pagini.

Iordache și-a început cariera politică la Turceni, orașul unde a fost primar și din a cărui suprafață a ajuns să dețină 15%, conform presei locale. “În Turceni, un hectar de teren valorează cât un metru pătrat în Bucureşti. Adică toţi oamenii din Bucureşti care au casă şi curte au aceeaşi valoare, deci sunt milioane de oameni care au aceeaşi valoare de teren ca şi mine”, a declarat deputatul pentru Context.ro.

iordache

sursa foto: Context.ro

Iordache a trecut prin alte două formațiuni politice, ALDE și Forța Dreptei, înainte să ajungă în PNL, partid de pe listele căruia a obținut un mandat de senator și unul de deputat. A fost înlocuit de la conducerea PNL Gorj, fiind unul dintre “puciștii” care au susținut candidatura lui Adrian Veștea la șefia executivului.

Averea sa include 12 milioane de metri pătrați de terenuri, adică peste 1200 de hectare, în Gorj și Mehedinți. Are, împreună cu soția sa, păduri, lacuri și terenuri agricole, dar și 64 de hectare de teren intravilan în Turceni, orașul în care „nimeni nu mișcă” în fața lui.

Familia Iordache are în concesiune 57 de hectare de teren primite “la cerere”. Pentru o parte din suprafață, Primăria Turceni a schimbat destinația terenului și a refuzat să prelungească contractul cu asociația fermierilor care pășunau animalele acolo, așa cum a dezvăluit Rise Project. Jurnaliștii Rise Project arată că o companie fondată de Iordache plătește puțin sub 40 de mii de euro pe an pentru cele 57 de hectare de teren concesionate.

Deputatul a notat în declarația de avere că are ceasuri în valoare de 42.000 de euro și bijuterii de 140.000 de lei. “Le am dinainte de a fi parlamentar şi toate sunt achiziţionate din venituri personale, venituri din dividende, salarii, beneficii ale muncii din privat”, a explicat Iordache.

Iordache a mai menționat în declarație că a împrumutat PNL și doi colegi de partid cu câte 198.000 de lei.

Firmele familiei, banii statului

Doar două firme apar în cele mai recente declarații de avere și interese ale senatorului PNL: Ydail Construct și Greenadel Prod SRL. Prima, conform datelor centralizate de sicap.ai, este parte din contracte de peste 320 de milioane de euro cu statul, care vizează inclusiv întreținerea și deszăpezirea drumurilor aflate în administrarea Consiliului Județean Gorj.

Ydail Construct aparține acum lui Dragoș, fiul lui Ion Iordache. A doua, Greenadel Prod SRL, e deținută de soția și fiul lui Iordache și încasează bani publici pentru diverse articole: a vândut flori, apă minerală sau materiale de construcții mai multor instituții din județ. Tot de la stat, firma a obținut despăgubiri pentru porcii mistreți crescuți pe domeniul de vânătoare al Greenadel, sacrificați din cauza pestei porcine. Presa locală a scris că DNA a făcut audieri în acest caz. Întrebat de reporterul Context.ro despre implicarea lui în aceste firme, Iordache a declarat că nu este asociat în niciuna dintre ele şi nu obţine câştiguri din aceste companii.

Firmele familiei Iordache au primit și finanțări nerambursabile: Greenadel a primit un milion de euro pentru dezvoltarea firmei prin Programul Operațional Regional, iar Mario Magnum SRL peste 800 de mii de euro de la Agenția pentru Finanțare a Investițiilor Rurale pentru înființarea unei livezi de măr și gutui. Cel puțin o parte din bani au circulat în familie: contractul pentru o parte din lucrările finanțate din fondurile europene nerambursabile a fost semnat cu Ydail Construct.

“Am înfiinţat mai multe firme, totul este la vedere. Sunt probabil dintre puţinii parlamentari care şi-au declarat toate sursele de venit, toate bunurile pe care le-am achiziţionat, nu am nimic de ascuns”, a spus deputatul PNL într-un interviu pentru Context.ro.

În 2013, Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul Craiova după ce a descoperit că primăria condusă de liberal a semnat contracte de peste 800 de mii de euro cu firme la care Iordache era asociat/administrator. Întrebat de Context.ro dacă funcţia lui a avut vreo legătură cu obţinerea contractelor cu statul de către firmele respective, Iordache a răspuns că “întrebarea este tendenţioasă” şi că funcţia “nu are cum să aibă vreo legătură”.

“ANI a sesizat, este treaba ANI să facă acest lucru, dosarele au fost clasate, nu s-a descoperit sau nu mai exista niciun fel de conflict. Eu chiar am solicitat ca ANI să vină să mai verifice încă o dată şi de câte ori vrea”, a mai spus deputatul.

Dosarele penale din anturajul lui Iordache

Ștefan Doru Șandru, administrator al Romstrade SA, firmă deținută de familia Iordache, este trimis în judecată pentru obținerea ilegală de fonduri, într-un dosar care vizează un contract încheiat cu Consiliul Județean Gorj pentru lucrări de întreținere, reparații și deszăpezire a drumurilor județene, pentru perioada 2016-2020, în valoare de peste 31 de milioane de euro. Licitația a fost câștigată de Ydail Construct și Romstrade SA, care ar fi participat la licitație cu documente false.

Familia Iordache a preluat postul local de televiziune, Gorj TV, prin Proeuropatv, un SRL deținut de Fundația Pro Europa Turceni, unde Ion Iordache a fost președinte. Proeuropatv este administrată de fiul politicianului, Dragoș Alexandru, și a beneficiat de mai multe contracte cu instituții publice locale, inclusiv unul pentru realizarea și difuzarea emisiunii “Agenda primarului”, încheiat cu orașul Turceni. La Gorj TV, Iordache a anunțat recent că ia în calcul să renunțe la șefia PNL Gorj, dar a fost destituit din funcția de președinte după ce a susținut “gruparea Veștea.”

L-am întrebat pe Ion Iordache şi dacă şi-ar face publică declaraţia de avere în forma extinsă în mod voluntar. “Păi am vreun motiv? Să vă dau dumneavoastră de lucru? Transparenţă este, o vedeţi pe aceea pe care am avut-o, o vede ANI. Aşa e legea, trebuie să ne supunem rigorilor legii”, a răspuns deputatul.

2. George Becali, deputat neafiliat:“Eşti nebună?”, “Asta să o întrebi pe mama ta”

Om de afaceri asociat public adesea cu FCSB, tranzacții imobiliare uriaşe și mai multe dosare penale cu condamnări definitive, George Becali a revenit în Parlament în 2024, pe listele AUR București, dar figurează în prezent ca deputat neafiliat, după ce și-a anunțat plecarea din grupul AUR în martie 2025. În actuala legislatură, face parte din Comisia juridică, de disciplină și imunități, din Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și din Comisia pentru constituționalitate.

Becali declară opt terenuri, în Iași, Ilfov, Argeș și Vâlcea, care însumează 162,58 hectare. Toate sunt trecute cu cotă parte 1/2, împreună cu soția sa, Luminița Becali, ceea ce înseamnă că suprafața aferentă cotei declarate este de 81,29 hectare. Pe lângă acestea, declară două case de locuit, una la Iași și una la Voluntari, cu o suprafață totală de 743,07 mp, ambele trecute integral pe numele său.

La bunuri mobile, Becali declară opt autoturisme: două Land Rover, patru Mercedes-Benz, un Bentley și un Martz. Mai declară ceasuri estimate la 50.000 de euro și bijuterii estimate la 100.000 de euro. În ultimele 12 luni acoperite de declarație, a vândut două terenuri intravilane, cu valori declarate de 225.000 de euro și 152.000 de euro, și a donat un teren intravilan către Teodora Becali, cu valoare declarată zero.

În conturi bancare, declară 32,1 milioane de lei, adică aproximativ 6 milioane de euro la curs rotunjit. La plasamente și împrumuturi acordate, sumele sunt mult mai mari: 187,8 milioane de lei și 11,9 milioane de euro, bani declarați ca împrumuturi către companii precum Arcom SA, Fotbal Club FCSB SA, Imunomedica Provita SRL, Uzina Mecanică Drăgășani SA și Alexandra Becali Imobiliare SRL, dar și către Horia Culcescu și un văr primar. Mai declară active producătoare de venituri din contracte și promisiuni de vânzare-cumpărare cu o valoare totală de 27,05 milioane de euro. Nu declară datorii.

Veniturile declarate pentru ultimul an fiscal în declarație sunt: 9.000 de lei de la Camera Deputaților și 71.666 de lei pensie de fost membru al Parlamentului European, în total 80.666 de lei, adică aproximativ 16.100 de euro.

Declarația de interese arată participații în șapte entități: Uzina Mecanică Drăgășani SA, Fundația George Becali, Imunomedica Provita SRL, Romes SA, Becali Imobiliare SRL, Cellcon Invest SRL și Leoser SA. Valoarea totală declarată a acțiunilor și părților sociale este de 63,23 milioane de lei, adică aproximativ 12,65 milioane de euro. La rubrica privind contractele cu statul sau firme cu capital de stat, nu declară niciun contract.

Contactat telefonic pentru un punct de vedere, Becali a reacționat cu un limbaj violent la adresa reporterului Context.ro, adresându-i injurii precum „ești obraznică tu”, „nu ți-e rușine mă?”, „ordinaro care ești”, fără a răspunde la întrebări.

Becali a fost condamnat definitiv în trei dosare cunoscute public: dosarul sechestrării de persoane, dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării și dosarul „Valiza”. Presa a remarcat inclusiv faptul că, după revenirea în Parlament, a ajuns în Comisia juridică, deși are acest istoric de condamnări.

În martie 2025, și-a anunțat plecarea din AUR, după un conflict public cu George Simion, inclusiv pe tema susținerii lui Călin Georgescu. De asemenea, a fost criticat pentru declarații publice precum „eu cu femeile nu negociez”.

În activitatea parlamentară începută în actuala legislatură, George Becali are, potrivit site-ului oficial al Camerei Deputaților, o luare de cuvânt în plen, patru propuneri legislative inițiate și o moțiune semnată.

Cele patru inițiative legislative depuse din 2025 încoace vizează două modificări ale Legii educației fizice și sportului, o modificare a Legii privind executarea pedepselor și o propunere care privește Codul penal și Codul de procedură penală. Toate cele patru erau, la momentul consultării paginii Camerei Deputaților, fie la comisii, fie cu raport depus, fără să fi devenit lege.

3. Nicoleta Pauliuc, senatoare PNL: “Nu am niciun contract cu statul, nici eu, nici familia mea”

Declarația de avere a senatoarei Nicoleta Pauliuc include 138 de hectare de teren, în Ilfov și Giurgiu. Senatoarea PNL mai are, împreună cu soțul, și trei apartamente în București, în suprafață totală de 280 de mp, bijuterii și ceasuri de 55 de mii de euro.

A dat cu împrumut peste 3 milioane de lei, atât unor firme, cât și unor persoane fizice, neidentificate în declarația de avere, și a contribuit cu 198.000 de lei la campania electorală din 2024.

Soții Pauliuc au și datorii de 80 de mii de euro, în baza unor contracte și promisiuni de vânzare-cumpărare. “Eu când am intrat în Parlament aveam aceste contracte. Nu am niciun contract cu statul nici eu, nici familia mea. Orice bun pe care îl am este în mod licit, nu există niciun semn de întrebare”, a declarat Pauliuc pentru Context.ro.

signal 2026 11 09 135743

Sursa foto: Context.ro

Banii din SAFE

Fostul ei partener de afaceri, general locotenent în rezervă cu 3 stele și fost director în cadrul Statului Major General, Niculae Tabarcia, este reprezentantul local al Sig Sauer, firma din centrul controversei legate de atribuirea unui contract de peste 800 de milioane de euro pentru arme de foc. După ce au apărut informații despre aprobarea atribuirii contractului de către CSAT şi Parlament către asocierea de firme condusă de Sauer, MAI a ratat termenul de semnare de 30 mai, impus prin programul de finanțare SAFE.

Întrebată de reporterul Context.ro despre acest contract, Nicoleta Pauliuc a declarat că “noi am fost sesizaţi să dăm un aviz. Autoritatea contractantă este Ministerul Apărării, este Ministerul de Interne. Domnul Jurcă, împreună cu domnul premier Bolojan sunt cei care au validat şi au negociat clauzele contractuale. Din câte am auzit eu astăzi la colegi, acest contract nu s-a încheiat, nu s-a realizat. Noi dăm un aviz, noi nu aprobăm. Noi pe aviz nu puteam să schimbăm nimic”.

Despre implicarea lui Niculae Tabarcia în acest contract, Nicoleta Pauliuc a declarat că “nu există nicio stare de incompatibilitate, pentru că, din câte am înţeles eu, nu ştiu sigur, dar din câte am înţeles domnul respectiv este doar administrator într-o societate comercială” şi că el este doar “angajat”.

Despre posibilitatea de a da un aviz nefavorabil, Pauliuc a răspuns că “avizul favorabil era o obligaţie a noastră să-l dăm. Noi ca parlamentari nu dăm decizii în funcţie dacă cunoaştem sau nu. Dacă dumneavoastră sunteţi nepoata mea astăzi şi eu dau o lege legată de moralitatea în presă, înseamnă că v-am favorizat pe dumneavoastră?”.

Cătălin Predoiu, ministru de interne la acel moment, este, ca și Pauliuc, parte din gruparea liberală care a susținut nominalizarea lui Adrian Veștea pentru postul de prim-ministru.

Nicoleta Pauliuc se află la al treilea mandat de senator, a prezidat până în septembrie Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și este fost vicepreședinte PNL.

De la dosarul Cămătarilor la Academia SRI

Pe lângă studiile juridice, Pauliuc a urmat un curs la Colegiul Național de Informații al Academiei Naționale de Informații, unitatea de învățământ superior militar a SRI, și cursul de securitate și bună guvernare la Universitatea Națională de Apărare. Soțul ei, Viorel Pauliuc, fost inspector de poliție, a fost arestat în 2004, fiind acuzat de favorizarea unor membri ai clanului Cămătarilor. A fost reabilitat, ne-a spus în 2024 Nicoleta Pauliuc.

4. Alexandru Popa, deputat PNL: “Sunteţi tendenţioasă, domnişoară. La revedere!”

Deputat PNL de Brăila și președinte al organizației județene PNL Brăila, este unul dintre parlamentarii cu cele mai mari suprafețe agricole declarate. În actuala legislatură, face parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Declarația sa de avere include terenuri în localitățile Cireșu, Ciocile și Mircea Vodă, toate din județul Brăila. Suprafața totală declarată este de 137,54 hectare. O parte dintre terenuri sunt trecute integral pe numele său, iar altele apar în cotă de 1/2, împreună cu soția sa, Ramona Ionela Popa. Întrebat de Context.ro cum a obţinut aceste terenuri, Alexandru Popa a răspuns că “le-am cumpărat, normal, suntem din trei generaţii agricultori.”

Popa

sursa foto: Context.ro

Popa declară o casă de locuit în Cireșu, construită în 2018, cu o suprafață de 190 mp, deținută în cotă de 1/2 împreună cu soția sa. Nu declară mașini, bijuterii, obiecte de valoare, conturi bancare peste pragul legal, bunuri înstrăinate în ultimele 12 luni sau datorii. În declarația de avere apar însă împrumuturi și plasamente. Popa declară un împrumut de 250.000 de lei către Popa Radița și o contribuție la PNL Brăila cu valoare declarată zero. În declarația de interese apare ca asociat în SC Agro Anasmar SRL, cu 19 părți sociale, în valoare totală de 190 de lei, și ca președinte al PNL Brăila. Nu declară contracte cu statul la rubrica dedicată.

Veniturile familiei Popa sunt consistente. În ultimul an fiscal, Alexandru Popa declară 138.256 de lei indemnizație de la Camera Deputaților, 4.006 lei din arendă și 334.809 lei dividende de la Agro Anasmar SRL, în care este asociat. “Sunt asociat, ca asociat este normal să primesc dividende (…). Eu sunt în mai multe companii acţionar”, a declarat deputatul pentru Context.ro

Soția sa declară 18.668 de lei ca învățătoare, 2.712 lei din arendă, 54.886 de lei din activități agricole și 454.070 de lei subvenții prin Popa Ramona Ionela. Copiii apar cu alocații totale de 14.782 de lei. În total, familia declară venituri de 1.022.189 de lei, adică aproximativ 204 mii de euro.

În aprilie 2016, în preajma alegerilor locale, Popa s-a luat la bătaie cu un bărbat în fața unui bar din localitatea Făurei, potrivit unor documente judiciare. Totul ar fi plecat de la o controversă legată de alegeri. Actualul deputat a fost acuzat că l-a bătut pe un localnic. Popa, la rândul său, a acuzat că a fost bătut, iar poliția a consemnat că cei doi și-au dat pumni reciproc. Politicianul a scăpat de dosar. Procurorul a decis să închidă cazul pentru că nu a găsit și alte probe în afara declarațiilor de martori care nu au văzut direct bătaia.

Despre altercația în care a fost implicat, spune că totul a fost o invenție. “A fost invenție pentru că tatăl meu este primar, o invenție a PSD pe care am explicat-o de 1000 de ori. Faptul că m-a dat cineva în judecată i se poate întâmpla oricui, instanţa a spus că sunt nevinovat. În momentul ăsta nu am avut, nu am fost trimis în judecată niciodată pe parte penală, şi nici nu am de gând să fiu”, a declarat liberalul pentru Context.ro în trecut.

Presa a mai relatat că și în 2014 ar fi luat parte împreună cu fratele său la un scandal violent într-o discotecă. “Sunteţi tendenţioasă, domnişoară, la revedere!”, a răspuns deputatul când l-am întrebat despre scandalurile violente în care ar fi fost implicat în trecut.

Conform HotNews, când era candidat la președinția Consiliului Județean Brăila, a publicat pe Facebook două videoclipuri electorale în care apare la grădiniță apoi la școala din comuna unde tatăl său este primar de mai multe mandate. Contactat de jurnaliști, politicianul a spus că apariția însemnelor electorale „a fost o greșeală a băieților de grafică”. Context.ro l-a inclus într-o analiză despre parlamentarii cu suprafețe mari de teren și a amintit episodul dosarului de violență, precum și faptul că Popa a ajuns chestor al Camerei Deputaților în legislatura precedentă.

În actuala legislatură, are o luare de cuvânt în plen, 21 de propuneri legislative inițiate, dintre care trei promulgate ca legi, și patru întrebări/interpelări. Întrebările sale au vizat: siguranța rutieră la intersecția DN 2B – DJ 203 din Brăila, infrastructura de irigații a județului Brăila, modernizarea Portului Brăila și verificarea angajării unui mediator școlar cu antecedente penale.

Recent, G4Media relata că Popa a trădat echipa puciștilor din PNL, în cadrul actualei crize politice, și a absentat de la votul pentru guvernul Veștea.

5. Anquetil-Károly Kolcsár, deputat UDMR: “Noi efectuăm prestări servicii. Nu am altă explicaţie”

De profesie veterinar și intrat prima oară în Parlament în 2020, Anquetil Karoly Kolcsar (UDMR) este unul dintre cei mai înstăriți parlamentari în ceea ce privește terenurile și clădirile deținute, iar o firmă în care este asociat majoritar a câștigat contracte de catering în valoare de aproape 2,5 milioane de euro în timpul șederii sale în Parlament. Majoritatea contractelor sunt cu școli și primării din Mureș, județul pe care îl reprezintă în forul legislativ, iar o porțiune semnificativă a acestora au fost obținute prin achiziție directă de la firma deputatului, nu prin licitație publică.

Cu 118 hectare de teren, este pe locul al cincilea în top din acest punct de vedere. Are în conturi peste 627.000 de euro, patru case și două apartamente pe numele său, 2.850 mp de spații comerciale și deține, împreună cu alte persoane, alte trei case. Este proprietarul a opt mașini cumpărate între 1999 și 2018.

În ultimul an fiscal, a încasat puțin peste 25.000 de euro de la Parlamentul României, sub forma indemnizației de deputat, în jur de 9.300 de euro din venituri agricole și dividende de 153.000 de euro de la firma în care deține părți sociale de peste 30.000 de euro, Regioturism SRL.

Parlamentarul e acționar în cinci firme și declară că a acordat împrumuturi totale de 254.000 de euro către trei dintre ele. În același timp, are datorii de puțin peste 127.000 de euro. Din această sumă, 38.000 sunt către Consiliul Executiv al UDMR și UDMR Mureș, scadente pentru 2025, iar restul sunt datorii către persoane fizice, scadente în 2030. “Am avut un coleg cu care am făcut investiţia în anii 2000, dânsul m-a împrumutat”, a declarat Kolcsár pentru Context.ro.

Karoly

sursa foto: Inquam Photos /George Călin

Regioturism, firma care îi conferă majoritatea veniturilor, se ocupă cu activități veterinare conform clasificării CAEN, deși în istoricul activităților figurează servicii de cazare, de dezinsecție și deratizare, dar și furnizarea de hrană pentru elevi și preșcolari din Mureș, inclusiv în cadrul Programului Național Masă Caldă, obiectivul principal de activitate al companiei din ultimii ani.

Printre autoritățile contractante s-a numărat și Școala Gimnazială „Teleki Domokos”, unde predă soția sa, deși toate acele contracte au fost obținute înainte de 2020, anul în care el a intrat pentru prima oară în Parlament pe listele UDMR.

De notat că numărul și valoarea contractelor firmei cu instituții publice din Mureș au crescut considerabil după intrarea lui Anquetil-Károly Kolcsár în Parlament. O analiză publicată de Átlátszó Erdély în ianuarie 2025 a arătat că valoarea totală a contractelor publice obținute de Regioturism de la înființare (2008) până în 2020 era de aproximativ 485.000 de euro. De atunci până în ianuarie 2025, firma a încheiat noi contracte cu o valoare totală de peste 1,9 milioane de euro, majoritatea, potrivit Lege5, pentru servicii de catering pentru instituții publice din Mureș, județul pe care îl reprezintă. La această sumă se adaugă alte 8 contracte cu o valoare de peste 530.000 de euro obținute de Regioturism de la publicarea articolului Átlátszó Erdély până la finalul lui 2025, mai arată Lege5.

“Noi am mai avut astfel de prestări de servicii şi înainte de a fi deputat. Nu am altă explicaţie, noi mergem la licitaţii, unde câştigăm, e ok, unde pierdem, la fel, este ok. Efectuăm prestări servicii de mai bine de 15 ani.”

Ca deputat, Anquetil-Károly Kolcsár face parte din Comisia pentru buget, finanțe și bănci și din Comisia pentru tineret și sport, precum și din Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă, comisie înființată în 2021 şi din care deputatul face parte din aprilie 2022. Din anul 2000, potrivit CV-ului public, Kolcsár a fost consilier local al comunei Gornești timp de 16 ani, după care a câștigat un loc de consilier județean în CJ Mureș.

6. Dumitriţa Gliga, deputată PSD de Mureș

Parlamentara aflată la al doilea mandat, conduce organizația PSD Mureș. În actuala legislatură, este vicepreședintă a Comisiei pentru învățământ, membră în Comisia juridică, de disciplină și imunități și președintă a Delegației Parlamentului României la UNESCO.

Declarația sa de avere include un portofoliu mare de terenuri în Mureș și Harghita. În total, declarația familiei însumează 77,31 hectare, toate trecute cu cotă întreagă, dar nu toate pe numele Dumitriței Gliga. Sunt incluse terenuri agricole, intravilane, forestiere, luciu de apă și alte terenuri extravilane.

La clădiri, declarația familiei include trei imobile: o casă de locuit de 351 mp trecută pe numele Dumitriței Gliga, o casă de locuit de 175 mp și o casă de vacanță de 207 mp, ultimele două trecute pe numele altor persoane. Suprafața totală a clădirilor declarate este de 733 mp.

Nu declară mașini, bijuterii, obiecte de valoare, bani în conturi bancare peste pragul legal sau datorii. În ultimele 12 luni, declară vânzarea unui teren agricol către SC Drumuri și Poduri SRL, pentru 3.668 de euro.

Dumitrița Gliga declară acțiuni la Gliga Companies SA, în valoare de 1.279.900 de lei, precum și două împrumuturi către PSD pentru campaniile electorale din 2024: 657.226 de lei pentru alegerile locale și 140.000 de lei pentru alegerile parlamentare. În total, plasamentele și împrumuturile declarate ajung la 2.077.126 de lei, adică aproximativ 415.400 de euro.

Gliga declară 152.599 de lei indemnizație de la Camera Deputaților, dar cea mai mare parte a sumelor apare la categoria „alte surse”: 440.000 de lei și 120.000 de lei ca împrumuturi de la Gliga Vasile Ghiorghe, 217.250,54 lei ca restituire de împrumut, 657.226 de lei restituire contribuție de campanie de la Autoritatea Electorală Permanentă și 7.132,80 lei alocația de start pentru copii. Totalul sumelor declarate ca venituri/încasări ajunge la 1.594.208,34 lei, adică aproximativ 318.800 de euro, dar o mare parte reprezintă împrumuturi și restituiri.

În declarația de interese, Gliga apare ca acționar la S.C. Gliga Companies S.A., cu 12.799 părți sociale, în valoare de 1.279.900 de lei, și ca membru în AV Genesis.

“În AV Genesis nu am niciun rol, în sensul în care am fost preşedintele Asociaţiei de Vânătoare înainte de a deveni parlamentar. După ce am devenit parlamentar, mi-am dat demisia. În Gliga Companies sunt acţionar majoritar, 99,9%, tot aşa, cu mult înainte de a deveni parlamentar”, a declarat Gliga pentru Context.ro, explicând că în prezent nu mai desfăşoară activitate în companie.

Gliga

sursa foto: Context.ro

Politic, declară funcțiile de vicepreședinte PSD și președinte PSD Mureș. La rubrica privind contractele cu statul sau cu firme cu capital de stat, nu declară niciun contract.

Tatăl ei, Vasile Gliga, este fost lider PSD Mureș și fost deputat. G4Media relata în 2020 că Vasile Gliga s-a retras de la conducerea PSD Mureș, iar Dumitrița Gliga a preluat conducerea organizației județene ca președinte interimar. În 2025, ea a fost aleasă președintă a PSD Mureș pentru un mandat de patru ani.

Vasile Gliga a avut probleme de integritate în cariera sa politică. A fost condamnat definitiv pentru conflict de interese, după ce și-a angajat soția la propriul birou parlamentar, iar ANI l-a declarat incompatibil pentru că a deţinut simultan funcția parlamentară și calitatea de comerciant persoană fizică în mandatul 2008-2012.

Dumitriţa Gliga a declarat pentru Context.ro că intrarea ei în politică “nu are nicio legătură” cu faptul că tatăl ei a fost declarat incompatibil de către ANI. “Tatăl meu nu a mai candidat din 2016, eu am candidat abia în 2020.”

Din ianuarie 2025, a vorbit de șase ori în plen, cele mai multe intervenții fiind legate de cultură, patrimoniu și UNESCO. A avut și o declarație politică despre Barajul de la Răstolița.

Pe site-ul oficial figurează cu 25 de inițiative legislative semnate, dintre care cinci au fost promulgate ca legi, o moțiune semnată şi o întrebare adresată guvernului legată de indemnizaţiile primite de cetăţenii care deţin titlul de “Tezaur Uman Viu”.

Iniţiativele semnate de Gliga Dumitriţa merg în mai multe direcţii. O parte ţin de cultură şi patrimoniu, precum instituirea zilei de 22 ianuarie drept “Ziua Naţională Ana Aslan” şi declararea anului 2026 ca “Anul Iancu de Hunedoara – apărător al creştinismului, echilibru şi toleranţă între seminţiile Europei”.

Alte proiecte legislative semnate de Gliga Dumitriţa vizează construcțiile și cadastrul, Codul fiscal, sănătatea, protecția civilă, ordinul de protecție, combaterea femicidului, protecția copilului, utilitățile publice, serviciile poștale, materiile prime critice, gazele naturale și sprijinul temporar pentru producătorii agricoli.

Dumitriţa Gliga a declarat pentru Context.ro că de la anul îşi va publica în mod voluntar declaraţia de avere în forma extinsă, “exact ca şi până acum”.

7. Sorin Gheorghe Şipoş, senator USR

Sorin-Gheorghe Șipoș, senator USR de Timiș și liderul grupului partidului din Senat, a devenit mai cunoscut la nivel național în 2025, când l-a susținut public în campania prezidențială pe Nicușor Dan, cu care a fost coleg de liceu. Apropiat politic și de Dominic Fritz, pentru care a coordonat campaniile electorale la Primăria Timișoara, Șipoș a revenit în prim-plan la finalul anului trecut, când numele său a fost vehiculat pentru preluarea Ministerului Apărării după demisia lui Ionuț Moșteanu.

Șipoș are un traseu profesional eclectic: inginer electrotehnist la bază, a activat ca antreprenor în mai multe domenii, de la sisteme de securitate la o fermă de porci. A condus și consiliile de administrație ale unor companii publice, precum Aeroportul Internațional Timișoara și Aquatim. Intrat în Parlament în 2024 ca senator USR de Timiș, a ajuns liderul grupului USR din Senat și membru în comisii sensibile, inclusiv apărare și controlul SIE.

Șipoș a intrat în politică prin USR Timiș, unde s-a remarcat ca parte a echipei lui Dominic Fritz: a fost șeful campaniilor acestuia la Primăria Timișoara, după care a fost ales președinte al USR Timișoara, în 2021, iar în 2025 a devenit președintele organizației județene. După intrarea în legislativ, a fost ales lider al grupului USR din Senat în februarie 2026.

În declarația de avere depusă la începutul mandatului, Sorin-Gheorghe Șipoș declară aproximativ 60,3 hectare de teren agricol în Timiș și Caraș-Severin, un teren intravilan de 610 mp în Timișoara și unul de 1.100 mp în Brașov, dobândit prin moștenire. Este pe locul al șaptelea în topul parlamentarilor în ceea ce privește terenurile deținute. “Terenurile sunt obţinute acum mai bine de 10 ani de zile. Am câteva investiţii în agricultură şi a fost una dintre investiţiile pe care le-am avut. Am avut mult mai multe hectare, o parte le-am vândut”, a declarat senatorul USR pentru Context.ro. Şipoş mai declară două apartamente în Timișoara, de 63 mp și 57 mp.

ID287141 INQUAM PHOTOS GEORGE CALIN scaled

sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Nu are în declarație mașini, bijuterii sau datorii, dar deține acțiuni în valoare totală de puțin peste 98.000 de euro, dintre care aproximativ 77.000 de euro sunt la Banca Transilvania. De asemenea, deține hârtii de valoare de puțin peste 40.000 de euro de la Ministerul Finanțelor. Are puțin peste 100.000 de euro în conturi și mai declară împrumuturi acordate către persoane fizice și firme de aproximativ 125.000 de euro, pe lângă un împrumut de 19.000 de euro acordat către USR.

Ca venituri, Sorin-Gheorghe Șipoș declară pentru ultimul an fiscal aproximativ 95.500 de euro pe numele său: dividende și salarii de la firmele în care era implicat, plus 12.840 de euro ca președinte al Consiliului de Administrație al Aquatim și 11.530 de euro câștiguri din investiții bursiere. Soția sa, Simona Ioana Șipoș, declară aproximativ 48.200 de euro, din salarii la UMF „Victor Babeș” Timișoara și Materna Care SRL. Veniturile totale ale familiei ajung astfel la aproximativ 143.700 de euro.

În declarația de interese, Șipoș apare ca asociat în trei firme — Almăjan Suine SRL, Visalcor Alminvest SRL și DARV Electrosystems SRL — cu părți sociale având o valoare nominală totală de 500 de lei. “Actualmente singura companie în care mai sunt asociat este Almăjan Suine, este o firmă de creşterea suinelor. Nu prestez nicio activitate acolo, sunt acţionar. Există un administrator, există angajaţi, firma funcţionează”, ne-a mai spus senatorul.

Şipoş mai declară acțiuni în alte șapte companii, printre care Banca Transilvania, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Transelectrica și UiPath, cu o valoare declarată totală de peste 98.000 de euro.

Principala controversă publică în care a apărut numele lui Șipoș îl leagă de Vladar Sys, firmă în care a fost asociat și despre care presa a scris că a lucrat ca subcontractor la un proiect de modernizare a instalațiilor electrice și anti-incendiu de la Spitalul Municipal Timișoara. Contractul a devenit controversat din cauza legăturii dintre una dintre firmele din consorțiu și familia managerului spitalului, Daniel Mălița.

Împotriva lui Mălița a fost deschisă o cercetare penală, în care Șipoș nu este vizat, în condițiile în care Vladar Sys era subcontractor și nu a participat la licitația propriu-zisă. Ulterior, în martie 2025, Șipoș și-a vândut toate părțile sociale pe care le deținea în firmă, conform Lege5.

“Nu mai sunt de mult acţionar în firma respectivă (n.r. Vladar Sys). Ceea ce pot să vă spun este că niciodată când am acţionat în firma respectivă nu am avut contracte cu statul, totul a fost cu firme private”, a declarat senatorul pentru Context.ro.

La finalul lui 2025, Șipoș a intrat în atenția presei naționale drept unul dintre principalele nume vehiculate în USR pentru a-l înlocui pe Ionuț Moșteanu la conducerea Ministerului Apărării. În acest context a revenit în atenție și relația sa personală cu Nicușor Dan: cei doi au fost colegi de clasă în liceu, potrivit declarațiilor lui Șipoș, informație relatată de G4Media.

În Senat, Șipoș este membru în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și în Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale. Este, de asemenea, secretar al Comisiei pentru regulament și membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe.

Şipoş a declarat pentru Context.ro că şi-ar face publică în mod voluntar declaraţia de avere în forma extinsă. “Noi am militat pentru a avea în continuare publice declaraţiile de avere şi cu siguranţă că vom face asta”.

8. Ciprian Pandea, deputat PNL: „Doamnă, am făcut politică. În politică asta este”

Teolog ca formare, Ciprian Pandea și-a început cariera profesională ca profesor de religie în comuna Ștefan cel Mare, din Călărași, unde tatăl său, Nicolae Pandea, este primar încă de la Revoluție, și a urmat un traseu politic similar: amândoi au intrat în politică pe filiera social-democrată, dar au trecut la PNL.

Ciprian Pandea a intrat în Parlament în 2020, ca senator PNL de Călărași. A fost expert la ANRE, subsecretar de stat la Ministerul Tineretului și Sportului și apoi secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, în perioada guvernărilor social-democrate. În 2018, era președinte al PSD Călărași, dar a fost demis pentru că s-a numărat printre liderii din partid care au cerut plecarea lui Liviu Dragnea de la șefia partidului și a Camerei Deputaților. În 2020, s-a înscris în PNL, partid căruia îi atribuise în trecut apelative de tipul “incompetent și anti-democratic”. În ciuda acestor comentarii, a condus ramura Călărași a partidului și a fost vicepreședinte pentru regiunea Sud Muntenia.

Despre aceste declaraţii, deputatul ne-a spus: “Doamnă, am făcut politică, în politică asta este. Am fost la un alt partid, acum sunt la partidul ăsta. Îmi asum lucrul ăsta, mi-am asumat la momentul respectiv.”

Pandea

sursa foto: Context.ro

În declaraţia de avere a lui Pandea apar 44,4 de hectare de terenuri agricole, dintre care 1,2 hectare în Călăraşi şi 43,2 în Ialomiţa, ceea ce îl pune pe locul al optulea în topul latifundiarilor din Parlament. “Acele terenuri sunt ale soţiei”, a declarat deputatul pentru Context.ro.

Deputatul mai declară şi două apartamente în Constanța, cu o suprafață totală de 270 mp și trecute pe numele soției sale, funcționară la ANRE. Toate proprietățile au fost cumpărate în perioada 2016-2019.

A încasat, în anul fiscal 2024, împreună cu soția sa, aproape 242.000 de euro. Din această sumă, în jur de 54.000 reprezintă salariile și indemnizația de parlamentar, 8.600 de euro provin din chirii, 6.600 din arendă, iar cea mai mare parte, puțin peste 172.000 de euro, apare la categoria „alte venituri”: dividende din firme, datorii restituite și un dar de botez de aproape 20.000 de euro. Are datorii de peste 77.000 de euro – un credit bancar scadent în 2033 și un împrumut personal de la un anume Ionescu Cătălin Marius.

Declară și bijuterii în valoare de 30.000 de euro, achiziționate între 2012 și 2024, dar și ceasuri de 17.000 de euro, achiziționate după intrarea în Parlament.

O bună parte din veniturile din dividende au fost încasate de soția sa, Diana Ștefania Pandea, de la compania SC Diana Constructions SRL – aceeași firmă despre care Libertatea a arătat în 2023 că a primit de la Grupul de Acțiune Locală Danubius Ialomița fonduri europene nerambursabile de 200.000 de euro pentru un proiect localizat în comuna Săveni, din Ialomița, unde primar la acea vreme era Daniela Mariana Drăgoi, mama Dianei Ștefania Pandea. “Dacă eu locuiesc într-o localitate, mama, soţia, nevasta depune un proiect pentru fonduri europene, se face o evaluare. Nu evaluează primăria”, a declarat deputatul pentru Context.ro.

În 2023, G4Media a arătat că Ciprian Pandea i-a vândut Oanei Cozmina Bercu, directoare în Cancelaria primului ministru, în perioada 2020-2023, acţiunile de la două firme. Una dintre aceste firme, Quick Consulting MD SRL, unde Pandea a fost acționar până în 2021, a obținut în 2022, prin achiziție directă, un contract de 25.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate realizat tot în Săveni, unde primar era soacra sa.

“În momentul în care tu dai acţiunile unei firme, firma funcţionează, firma plăteşte taxe la stat, nu văd care este problema. Faptul că am vândut acţiunile unei alte persoane nu înseamnă că altă persoană nu are voie să intre în firmă, dacă eu nu am vrut să mai fiu. Pe acelaşi principiu am vândut acţiunile de la Magnum. Nu am vrut să mai fiu în firma respectivă din varii motive care ţin de mine. Nu am nicio relaţie cu Oana Bercu”, a declarat Pandea pentru Context.ro.

Pandea nu mai este acționar în niciuna dintre cele două firme, conform celei mai recente declarații de avere, din 2024, dar deține încă părți sociale în valoare de 200 de lei în S.C. Daria Agriculture SRL, firmă cu sediul în Săveni care i-a fost predată de Drăgoi și Diana Ștefania Pandea în august 2022, după cum a arătat G4Media.

Doar o altă companie mai este trecută în declarația de interese a lui Pandea: Terra Imob Solutions S.R.L., care are ca obiect de activitate “Cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii”, potrivit Codului CAEN, dar cu cifră de afaceri 0 și datorii de aproape 1.000 de euro. Notabil este că domiciliul fiscal al Terra Imob Solutions și sediul social al Quick Consulting MD au exact aceeași adresă: Municipiul București, Sector 3, Bulevardul Decebal nr. 12, camera 1, bloc S7, scara 1, etaj 5, apartament 15, potrivit Lege5.

Numele lui Pandea a mai fost invocat, politic, în legătură cu un dosar privind atribuirea de teren de islaz în comuna Ștefan cel Mare, condusă de tatăl său. Într-o declarație susținută în Parlament în 2021, deputatul PSD Dumitru Coarnă afirma că DNA cerceta, încă din 2016–2017, atribuirea ilegală de teren de pășune și obținerea pe nedrept de fonduri europene, într-un dosar în care prejudiciul ar fi ajuns la câteva milioane de euro. Coarnă susținea la acea vreme că o parte dintre persoanele audiate ar fi spus că primiseră instrucțiuni de la Ciprian Pandea cu privire la ce să declare pentru a evita imputarea sumelor obținute de la APIA.

Întrebat de Context.ro despre acest caz, Pandea a explicat că “este declaraţia unui actualmente deputat Coarnă legat de faptul că nişte fermieri foloseau un teren dat de către primărie fără să poată da subvenţie APIA. Nu am nicio legătură cu treaba asta”.

În actuala legislatură, Ciprian Pandea face parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, iar până în septembrie 2026 a fost secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

În legislatura precedentă, când a fost senator, a trecut prin mai multe comisii permanente: administrație publică, agricultură, apărare, comunicații și tehnologia informației, tineret și sport, buget-finanțe, unde a fost vicepreședinte, iar în ultimele luni de mandat a ajuns președinte al Comisiei pentru transporturi și infrastructură. Între 2023 și 2024 a fost și chestor al Biroului permanent al Senatului.

Despre publicarea voluntară a declaraţiei de avere în forma de până acum, Ciprian Pandea a declarat că nu are nimic de ascuns.

9. Rozália-Ibolya Biró, deputată UDMR

Rozália-Ibolya Biró este un politician cu rădăcini puternice în partid și în administrația locală din Oradea. Economistă la bază, este membră UDMR din 1991 și, potrivit CV-ului și profilelor sale publice, a lucrat în mai multe domenii de-a lungul anilor: a predat economie și filosofie la licee din Târgu-Mureș și Cluj-Napoca, a activat în diverse funcții la firme private și în intervalul 2005-2014 a fost lector la Universitatea Creștină “Partium” din Oradea. A fost consilier local, apoi viceprimar al Oradei din 2001 până în 2012, când a intrat în Parlament: mai întâi senator UDMR de Bihor, apoi deputat din 2016.

Rozalia

Sursa foto: Inquam Photos / Sandor Manases

În declarația de avere depusă la începutul mandatului, Biró apare cu un patrimoniu imobiliar consistent: 13 terenuri cu o suprafață totală de 36,4 hectare. Este pe locul al nouălea în Parlament din acest punct de vedere. La acestea se adaugă 3 case, din care una este în Ungaria, obținută prin moștenire, 2 apartamente, 2 spații comerciale și două mașini, ambele cumpărate în 2022.

Are la activ și bunuri înstrăinate recent: două mașini și un teren intravilan, toate vândute în 2024, cu o valoare totală de peste 42.000 de euro. În conturi bancare, Biró, soțul și fiica ei declară aproximativ 48.500 de euro, dar mai declară bunuri de valoare de aproximativ 51.400 de euro: mobilier și cărți “antice”, tablouri, ceasuri și bijuterii.

În materie de împrumuturi și datorii, figurează cu un credit bancar de 28.000 de euro, scadent în 2028, contribuții de campanie către UDMR Bihor tot de 28.000 de euro și 2.000 de euro ca împrumuturi către două firme în care este asociată.

În ceea ce privește veniturile, Biró declară aproximativ 27.400 de euro, aproape integral din indemnizația de deputat, plus o sumă minoră din arendă. Veniturile importante ale familiei vin însă de la soțul său, Barna Biró, care declară aproximativ 151.100 de euro: circa 5.400 de euro ca administrator la Top Invest SRL, aproape 33.900 de euro din chirii și aproximativ 111.800 de euro din dividende de la firme unde este acționar. În total, familia declară venituri anuale de aproximativ 179.000 de euro.

  • Notă: Barna Biró este, conform Lege5, asociat al firmei Atomedical Vest SRL, care este încă din 2013 abonată la banii statului prin contracte de furnizare de echipamente încheiate cu toate casele județene de asigurări de sănătate din țară. Contractele au fost prima oară încheiate când director era Csongor Ritli, fiul fostului ministru al Sanatatii, Ladislau Ritli, după cum scria HotNews la acea vreme. Conform declarației de interese a lui Biró, firma a semnat și în 2023 contracte în valoare de peste 465.000 de euro cu casele de asigurări din toată țara.

Potrivit declarației de interese, deputata este asociată în două firme: SC Alexis SRL și SC Varmezo SRL. Mai declară calitatea de membru fondator în Asociația Femeilor de Afaceri Maghiare și în Asociația Pensionarilor Maghiari din Partium, fără beneficii financiare declarate.

Pe deasupra, conduce mai multe organizații politice în cadrul UDMR: este președintă a Consiliului Reprezentanților Unionali ai UDMR, președintă a Organizației de Femei a UDMR și președintă a Organizației de Femei a Partidului Popular European.

Familia are un portofoliu mare și diversificat, iar activele lor sunt greu de urmărit în timp, atât din cauza numărului mare de tranzacții, cât și a faptului că multe dintre declarațiile sale de avere din ultimii ani conțin greșeli și informații neexplicate. O analiză realizată de Transtelex.ro a arătat, spre exemplu, cum un teren de 14 hectare pe care îl deține în Haieu, Bihor, figura în declarații din trecut cu suprafața de doar 14 metri pătrați. Similar, prețul de 8.000 de lei al unui teren vândut în 2021 s-a transformat în 8.000 de euro în declarația din 2022 – același an în care ea și soțul ei au vândut un teren de 35.000 de euro fiicei lor adolescente.

În același timp, parlamentara a mai intrat în atenția publicului de mai multe ori în cursul carierei sale. În 2011, ANI a anunțat că a constatat „indicii temeinice” de posibil conflict de interese penal, pentru că Rozália-Ibolya Biró, viceprimar al Oradei, a semnat în 2006 un contract de închiriere între Primăria Oradea și Fundația Partium, în care era membru fondator, pentru un imobil care nici nu era în proprietatea municipiului. Cazul a fost cercetat de DNA, dar Parchetul General a clasat dosarul în 2014, pe motiv că fapta din 2006 nu era prevăzută de legea penală la data la care a fost comisă.

Tot în 2014, UDMR a propus-o pentru funcția de ministru al Culturii, dar președintele Traian Băsescu a respins această idee, cu motivația că Biró, pe atunci senatoare de Bihor, nu înțelege destul de bine limba română, amintește România Curată.

Băsescu a făcut referire la un incident din 2010, când Biro a căzut victimă unei farse radiofonice și a fost ridiculizată pentru că a declarat că “nu are copii bipezi în familie” și că „majoritatea copiilor bipezi din Oradea provin din alte localități”.

În 2014, în contextul nominalizării pentru funcțiile de ministru al Culturii și vicepremier, ea a mai fost criticată în presă pentru că a trecut limba română la rubrica “limbi străine” într-un CV depus în 2012. Ea a precizat ulterior că și-a corectat greșeala pentru că limba sa maternă este maghiara, iar ‘limba română este limba de cetăţean’.

Am încercat să o contactăm pe deputată pentru un punct de vedere, însă nu am reuşit să o găsim în Parlament şi nu a răspuns la niciunul dintre apelurile şi mesajele trimise de reporterii Context.ro.

10. Sorin Moise, senator PSD

Inginer agronom la bază, Sorin Moise a intrat prima oară în Parlament în 2024 ca senator PSD de Brăila, după mai bine de un deceniu petrecut în zona finanțării investițiilor rurale și în structurile de conducere ale Ministerului Agriculturii, unde a ajuns secretar de stat, funcție la care a renunțat când a intrat în forul legislativ. Înainte de a ajunge în Guvern, a condus OJFIR Brăila, structura județeană a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, iar anterior a activat în zona privată agricolă. Este fratele unui fost președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI) și a fost partener de afaceri cu un alt fost șef al ANI. A fost implicat în mai multe scandaluri legate de transparență în declarații și conflicte de interese în obținerea banilor publici.

În declarația de avere depusă la începutul lui 2025, Moise declară 35 de hectare de teren agricol în Tufești, județul Brăila, cumpărate în 2004, ceea ce îl face al zecelea cel mai mare latifundiar din Parlament, și un apartament de 120,44 mp în municipiul Brăila, cumpărat în 2016, ambele trecute pe numele său și al soției.

“Terenul l-am cumpărat de-a lungul timpului. Familia deţine o societate agricolă, SC Sorifan SRL, eram unic asociat în momentul respectiv, erau dividende din societate scoase şi achiziţie de teren. Terenul e dat în arendă la societatea respectivă”, a declarat Sorin Moise pentru Context.ro.

Moise

sursa foto: Context.ro

Nu declară mașini, bijuterii sau conturi bancare peste pragurile legale, dar declară că a contribuit cu peste 37.000 de euro la campania electorală a PSD, sub formă de împrumut în nume propriu, și mai declară datorii de puțin peste 82.000 de euro: un credit de 44.000 de euro la ING Bank, scadent în 2046, și două împrumuturi de câte 19.000 de euro de la persoane fizice, scadente în 2025.

În anul fiscal 2024, familia Moise a declarat venituri de aproape 47.000 de euro. Senatorul a încasat aproape 22.500 de euro de la Ministerul Agriculturii, ca secretar de stat, 9.500 de la Fondul de Garantare a Creditului Rural și 750 de la Agenția Domeniilor Statului, ca membru în consiliile de administrație ale ambelor instituții și alți 7.700 de euro din arendă printr-un contract cu Sorifan SRL. Firma este administrată de soția lui, care a declarat venituri de 5.700 de euro din această sursă și aproximativ 1.000 de euro de la Transgaz.

În declarația de interese, Sorin Moise apare ca asociat în două firme din energie, Energy Sunland SRL și Twoforsun Energy SRL, ambele cu sediul în Brăila. În fiecare dintre ele declară 14 părți sociale, în valoare de 140 de lei. Ambele societăți au fost înființate în ianuarie 2023 și au ca obiect principal de activitate producția de energie electrică din surse regenerabile, potrivit codurilor CAEN.

Moise a devenit centrul unui scandal public la începutul lui 2024, când era încă secretar de stat, când în presă au apărut informații că Sorifan SRL, firma administrată de soția sa, a apărut pe lista beneficiarilor unei finanțări bancare garantate de aproximativ 36.000 de euro, plus un grant de aproape 5.000 de euro – garantul acestei finanțări era chiar FGCR, prin programul Rural Invest Plus, adică o instituție unde Moise era încă membru în Consiliul de Administrație.

Separat, Libertatea a expus în spațiul public că Sorifan SRL a mai primit un împrumut de peste 95.000 de euro de la CEC Bank, iar co-creditor era tot FGCR. “Eram membru în Consiliu de Administraţie. Consiliul de Administraţie a FGCR aproba credite peste o sumă de 5 milioane sau de 10 milioane de euro, sume foarte mari. Nu are nicio legătură. De acest program de care a beneficiat şi societatea familiei mele au beneficiat şi alte societăţi, a fost un act normativ, ceva cu aplicabilitate generală, nu a fost ceva doar pentru o societate”, a explicat Sorin Moise.

În urma dezvăluirii acestei informații de către Libertatea, în iulie 2024, Clotilde Armand, pe acea vreme primar al Sectorului 1, a anunțat public că l-a reclamat pe Sorin Moise la Agenția Națională de Integritate, unde președinte la acea vreme era fratele său, Florin Moise.

În orice caz, Sorifan SRL apare încă pe lista beneficiarilor programului, ultima situație fiind publicată în ianuarie 2025.

Moise a atras controverse și în privința transparenței declarațiilor sale de avere: deși a fondat companiile Energy Sunland SRL și Twoforsun Energy SRL în 2023, conform Lege5, niciuna dintre ele nu apărea în declarația sa de interese din 2024.

Co-fondatorul celor două societăți, Bogdan Stan, a petrecut peste un deceniu la ANI, instituție pe care a și condus-o în perioada 2015-2019. În februarie 2025, Bogdan Stan a fost numit președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, pentru un mandat de patru ani, dar a fost eliberat din funcție de Ilie Bolojan în aprilie 2026, în urma unui control intern, scrie PressHub.

Ca senator, Sorin Moise face parte din Comisia pentru constituționalitate și din Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală. Este, de asemenea, secretar al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic.

Senatorul a spus că îşi va publica declaraţia de avere în forma de până acum, chiar şi odată cu modificarea legii ANI.

Reporteri: Matei Capotă, Petruţ Iacob, Oana Maniţiu, Gabriel Mateescu, Ioana Sandu, Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase, Marionela Toma

Editori: Attila Biro, Cristian Andrei Leonte

Ilustrație: Delia Dascălu

Social Media: Ionuț Teoderașcu

Full stack developer: Daniel Timofte

Ajută-ne să investigăm și să expunem abuzurile. Cu banii tăi, putem să-i deranjăm pe cei care fură, corup, amenință și manipulează.
Donează prin plata cu cardul

Alege tipul donației

Alege suma

După ce vei apăsa pe Donează vei fi redirecționat către pagina securizată a procesatorului de plăți Stripe, unde vei putea plăti în siguranță.

Despre autor: Context

Avatar of Context

One Comment

  1. Avatar of LevSt.
    LevSt. 18 nov., 2026 at 17:17 - Reply

    „Averile ascunse…”–-____–– sau Mai Putin ascunse, ba chiar astentativ la vedere, ca -in fond- „justita” ( asa-zisa justitie) – in Romania- nu este pentru marii talhari ( deobicei indivizi politici, sau conectati cu politicienii) CI pentru plevusca:
    „…fara consecinte juridice…”( Puterea Cincea)___–-___ iar dupa procentul de nostalgici, este clar, nici consecinte morale, dar -pana la urma- exista o explicatie ( chiar daca generalizata), ANUME , ” oamenilor , le place sa auda ce le gadila urechile”, iar in superconcentratul crestiinism mioritic, acest lucru este si mai evidentiat, practic romanilor le place sa traiasca in iluzii si deceptii, exact cum fac si cu teribila problema a zilei( cronicizate), ANUME imprumuturile externe, au avut si inca au solutia salvatoare*, insa ” de la vladica la opinca” , toti vor sa traga tzeapa pana la capat, adica ” stiu ei” ca „se vor descurca”(!)- „s-au descurca ei, si grecii!**- asa ca merg inainte ” precum oile spre abator”, iar aceasta deliberata lipsa de efect juridic, o regasim mai in orice, marii criminali politici si economici, rareori sunt admonestati de justitie, in schimb hotii de cartofi sunt aruncati in inchisoare rapid, in sfarsit, la zi , aveam si un caz de calibru mediu, privit in comparatie cu cazul Calin Georgescu( clar, devenit caz politic), care a vrut sa dea „lovitura de stat”, iar ca in Maramures UN PRIMAR ( sef suprem local=pesedist ?) incita la disolutie statala, ceace este evident ca inseamna o forma de lovitura de stat, insa autoritatilor locale nu actioneaza nici macar verbal, semn ca mai toti gandesc la fel, de unde ar trebuie ca de la centru , un procuror sa intervina si sa-l aresteze pe incitator, insa nici de acolo nu se misca nimic, tocmai pentru ca seful suprem este dintre cei care chiar asta doresc, distrugerea teritoriala a statului, insasi SABOTAREA lui I.Bolojan este parte a acestui program…( * plan expus de cateva ori in comentariile anterioare…** noi nu avem si nu putem avea CE au grecii , pozitia geografica si vestigiile ISTORICE, de unde turismul a dus si tot aduce bani seriosi la buget, acolo a fost mai mult o problema de evaziune fiscala, la noi este si aceasta problema, insa fondul este ca NU se face productie, iar putina plus-valoare este deja sustrasa de imensele clase de paraziti institutionalizati, politicul, armata, popimea, etc.)

Leave A Comment

Pe aceeași temă

Pe aceeași temă

Dă-ne un pont/ Send Us a Tip