Auditul Curții Europene de Conturi scoate la iveală probleme la implementarea PNRR: Un nivel „prea ridicat” al erorilor

Un audit al bugetului Uniunii Europene a scos la iveală un nivel „prea ridicat” al erorilor în cheltuielile făcute de țările membre. Deși nu au fost găsite probleme la veniturile UE, „tabloul este umbrit de nivelul, în continuare ridicat, al erorii în cheltuielile UE, care a crescut la 3,8%, de la 3,6% în 2024. În plus, nici cei 45,4 miliarde de euro cheltuiți prin Mecanismul de Redresare și Reziliență nu au fost lipsiți de nereguli”, arată un comunicat al Curții Europene de Conturi.

Semnarea contractelor PNRR ARF si CFR Calatori privind achizitia a 20 de rame electrice RE-IR2 si modernizarea a 55 de locomotive electrice, 20 de locomotive de manevra si 139 de vagoane, sediul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, Bucuresti, 19 decembrie 2023. Sursă: Inquam Photos: Norocea Malina

Auditul care pune sub semnul întrebării modelul PNRR

Prin Mecanismul de redresare și rezilliență (MRR), transpus în România prin PNRR, au rămas de cheltuit 122 de miliarde de euro în 2025, o treime din fondurile disponibile sub formă de granturi. Și doar trei țări, din cele 27 state membre, au utilizat cel puțin 80% din fondurile alocate, mai arată auditul.

„Dintre cele 37 de plăți de granturi din MRR efectuate către statele membre în 2025, 9 nu respectau normele și condițiile prevăzute. De exemplu, auditorii au constatat îndeplinirea nesatisfăcătoare a unor jaloane și ținte, încălcări ale normelor privind achizițiile publice și nereguli în materie de ajutoare de stat”, au transmis auditorii, printr-un comunicat de presă. 

Auditorii mai critică și faptul că țărilor UE li s-a permis să își simplifice sau restrângă angajamentele asumate prin planurile de redresare, PNRR în cazul României. 

„Am identificat jaloane și ținte neîndeplinite în mod satisfăcător, riscuri de dublă finanțare și deficiențe în evaluările Comisiei Europene și în sistemele de control ale statelor membri. În cadrul plăților către nouă state membre am identificat jaloane și ținte care nu fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător, precum și probleme legate de dubla finanțare și de perioada de eligibilitate. Curtea Europeană de Conturi a raportat către OLAF 17 cazuri de suspiciuni de fraudă, rezultând 5 cazuri deschise și investigate. Din cele 17, 12 cazuri au fost raportate și către EPPO, care a deschis 8 investigații”, a declarat Lucian Romașcanu, membrul Curții de Conturi Europene din partea României, în cadrul unei conferințe de presă.

Lucian Romascanu; Inquam Photos / Bogdan Buda

Romașcanu a spus că mesajul auditului este că „ratele de eroare rămân peste pragul de materialitate și sistemele de control existente nu sunt suficient de eficace”. „În aceste condiții, nu ne putem baza pe deplin pe activitățile de control și verificările desfășurate de autoritățile din statele membre în contextul gestiunii partajate”, a mai spus sursa citată.

Reprezentantul Curții de Conturi spune că aceste aspecte sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât, în viitorul buget al UE, sistemele naționale de control ar putea primi mai multe responsabilități în privința gestionării fondurilor europene și modelul de implementare al bugetului ar putea fi copiat după cel al MRR (PNRR în cazul României). Ceea ce, în opinia lui Romașcanu „reprezintă un motiv de îngrijorare”. 

Propunerea discutată la nivelul UE este ca politica agricolă comună și politica de coeziune să fie reunite într-un singur fond european. „Dacă Uniunea Europeană se îndreaptă către o finanțare bazată pe jaloane și ținte care nu sunt legate de costuri, aceste jaloane și ținte trebuie să fie credibile, clar definite, măsurabile în mod obiectiv și direct legate de rezultatele care trebuie obținute”, a mai pus Lucian Romașcanu.

România a pornit cu un PNRR în valoare de 29 de miliarde, dar abia a finalizat unul de 20 de miliarde

Context.ro a publicat o analiză a proiectelor din PNRR pierdute de România. Țara noastră a pornit, în 2021, cu un PNRR în valoare de 29,2 miliarde de euro. După cinci ani și trei revizuiri aprobate, valoarea planului a scăzut la 20,11 miliarde de euro, iar datele obținute de Context.ro arată că 1.622 de proiecte figurau ca eliminate, suspendate, reziliate, denunțate sau aflate în diferite proceduri de încetare, la finalul lui august. 

Context.ro a scris și cum România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro, din PNRR, pentru că statul român nu a reușit, în trei ani, să stabilească cadrul de reglementare în domeniul hidrogenului. 

Curtea Europeană de Conturi a descoperit mai multe probleme și la celelalte programe alimentate de bugetul UE și, pentru al șaptelea an consecutiv, auditorii au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE. ( O opinie „contrară” înseamnă că auditorii au identificat probleme cu caracter generalizat ).

Cele mai multe erori sunt la fondurile de coeziune

„Cele mai ridicate rate de eroare au fost înregistrate în cazul fondurilor de coeziune, care sprijină ocuparea forței de muncă, creșterea economică și dezvoltarea regională, precum și în cazul cheltuielilor pentru agricultură și mediu”, arată comunicatul Curții de Conturi. 

Auditul a constatat că rata de eroare pentru fondurile de coeziune a crescut de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025, iar cea aferentă programelor pe agricultură și mediu a crescut de la 2,6% la 3,9%. Finanțarea unor proiecte sau costuri neeligibile și nerespectarea normelor privind achizițiile publice sunt problemele cele mai frecvent constatate de auditori.

Cheltuielile de la bugetul UE au fost de 176,3 miliarde de euro, în 2025, ele reprezentând 1,9% din totalul cheltuielilor publice ale statelor membre. Granturile MRR au avut o valoare de 40,1 miliarde de euro.