Uciderea unor soldați ucraineni în timpul retragerii din Avdiivka stârnește noi acuzații de crime de război la adresa Rusiei

19 apr., 2024

Inna Pavlova se străduiește să își stăpânească lacrimile când își amintește momentul în care a aflat că trupele rusești i-au ucis fiul de 29 de ani, după ce acesta a fost capturat în bătălia crâncenă din Ucraina pentru Avdiivka, în regiunea Donețk. „Am recunoscut cadavrul”, a spus ea. 

Situată la doar 13 kilometri de orașul Donețk, ocupat de ruși, Avdiivka se află în linia întâi a conflictului din 2014. După ce Rusia și-a lansat invazia la scară largă în 2022, să ocupe Avdiivka a devenit un obiectiv militar cheie pentru Moscova, pentru a crea rețele de transport în regiune.

George Pavlov, un lunetist din Brigada 110 ucraineană, a fost staționat la o fostă bază militară cunoscută sub numele de „Zenit” din ianuarie 2023. În februarie 2024, Ucraina a fost nevoită să se retragă din Avdiivka. Atunci, unitatea lui Pavlov a fost supusă unui intens tir rusesc. 

„Am încercat să vorbim zilnic cu fiul meu”, își amintește femeia într-un interviu acordat Context.ro. Pe 8 februarie, în timp ce situația fiului ei și a colegilor săi de infanterie se înrăutățea, ea spune că Pavlov a sunat și părea deprimat. Ea i-a spus să fugă cât mai poate.  

Pe 14 februarie, în timp ce șansele Ucrainei de a menține terenul din Avdiivka se diminuau și mai mult, iar unitatea lui Pavlov a primit ordin de evacuare, acesta și-a sunat tatăl pentru a-i ura la mulți ani. A doua zi, Pavlov l-a sunat din nou la șapte dimineața, iar cuvintele sale nu au liniștit îngrijorarea părinților săi. „Pur și simplu ne-au abandonat – sunt rănit”, le-a spus el. „Mai sunt câțiva băieți grav răniți cu mine”.

El a adăugat: „Nu a venit niciun vehicul de evacuare pentru noi”. 

Pavlov suferise răni de șrapnel la ambele picioare în timp ce încercau să scape din zonă, ceea ce i-a obligat să se întoarcă la poziția lor anterioară, unde fuseseră improvizate facilități medicale pentru a încerca să salveze răniții.

Câteva ore mai târziu, Pavlov și-a sunat din nou părinții. Vocea lui era acum stinsă, dar i-a spus mamei sale că, aparent, comandamentul lor a fost de acord cu rușii că nu îi vor împușca, ci îi vor lua prizonieri, își amintește mama sa. 

Pavlova a sunat cu disperare la serviciile de securitate ucrainene și la Ministerul Apărării pentru a încerca să obțină mai multe informații și să obțină ajutor pentru fiul ei. I-au promis că vor investiga situația și i-au cerut să reziste. 

A urmat o tăcere lungă și dureroasă, în timp ce părinții lui Pavlov se temeau de ce este mai rău. Ultimele cuvinte pe care Pavlov le-a adresat mamei sale în mijlocul retragerii ratate o bântuie acum. „Am fost pur și simplu lăsați să murim”, a spus el, înainte de a fi împușcat mortal împreună cu alți soldați ucraineni capturați de trupele rusești. 

În urma retragerii Ucrainei, Avdiivka a servit ca o reamintire clară a nevoii urgente a Ucrainei de sprijin militar suplimentar din partea susținătorilor săi occidentali pentru a respinge trupele Moscovei, care au câștigat încet teren în ultimele luni.

Inna Shubina, sora medicului de luptă Zhytnik, în vârstă de 31 de ani, a declarat pentru Context.ro că acesta a contactat-o în dimineața zilei de 15 februarie și i-a spus că a suferit răni la picior și la spate. 

Ulterior, Zhytnik a sunat din nou din buncărul în care se aflau soldații răniți. În acel moment, rușii au venit la ei. „Am auzit cum rușii au venit la băieți și au spus: „Lăsăm mitralierele”, își amintește Shubina. „Încă mai aveam speranța că s-a ajuns la un acord”.

Nicio rudă nu știa ce s-a întâmplat în continuare până când, pe 16 februarie, pe canalele rusești de Telegram a apărut o înregistrare video în care se pretinde că soldații ruși îi execută pe prizonierii ucraineni. 

„Când m-am uitat la videoclip… mi-am recunoscut fratele”, a spus Shubina. „Zăcea într-o baltă de sânge”.

Dmytro Lubinets, ombudsmanul Ucrainei, a depus plângeri la Națiunile Unite și la Comitetul Internațional al Crucii Roșii, susținând că Rusia a comis crime de război în cazul uciderii soldaților de la Zenit. El a mai spus că Rusia a fost de acord ca soldații ucraineni care au rămas acolo să nu fie uciși. 

Familiile prizonierilor executați au depus, de asemenea, o plângere la Biroul de Stat de Investigații din Ucraina împotriva conducerii militare a Brigăzii 110 pentru neglijență, susținând că nu au fost evacuați la timp. 

Sora lui Zhytnik, regretă că nu și-a îndemnat fratele să fugă mai devreme. „Timp de doi ani, băieții au păstrat Avdiivka cât de bine au putut”, a spus ea. „Toți sunt patrioți, au vrut să lupte pentru Ucraina”.

Despre autor: Taisiia Bakharieva

Avatar of Taisiia Bakharieva
Taisiia Bakharieva este o jurnalistă din Kiev, Ucraina, care acum locuiește în România. Este în media din 1994 și a lucrat pentru agenția de presă RATAU, ziarele Kray și Vseukrainskie Vedomosti și ca redactor-șef al departamentului de cultură al ziarului și al site-ului FAKTI. Taisiia a intervievat numeroase personalități din Ucraina și este autor și prezentator al secțiunii de televiziune TV-FAKTI. După ce Rusia i-a invadat țara, Taisiia s-a mutat în România și s-a alăturat echipei CONTEXT. Munca ei se concentrează acum pe investigații privind crimele de război ale Rusiei în Ucraina și realizează interviuri cu victimele și martorii terorii rusești. Este de multă vreme membră a Uniunii Jurnaliștilor din Ucraina.

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema