Transparență cu cleștele. Guvernul a publicat în secret numele a 5000 de beneficiari de fonduri europene din PNRR

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat recent un tabel excel care conține date despre 5000 de beneficiari de fonduri europene din Programul Național de Redresare și Reziliență. Lista, care la prima vedere are doar 100 de nume, era cerută de Uniunea Europeană, iar MIPE a publicat-o după ce Context.ro a scos la iveală lipsa de transparență a ministerului. 

• România trebuia să publice lista celor 100 de entități care iau cei mai mulți bani din PNRR până în 15 octombrie;

• MIPE a publicat inițial date incomplete, pe care le-a modificat câteva zile mai târziu, după ce Context.ro a arătat că informațiile sunt parțiale; 

• După ce a editat informațiile de două ori, ministerul a publicat un document care conține într-o secțiune ascunsă datele despre 5000 de beneficiari de bani europeni. Vezi aici baza de date cu tot cu datele ascunse.

MIPE a promis atât Comisiei Europene, cât și prin răspunsuri oficiale trimise reporterilor Context.ro, transparență în privința fondurilor europene. Mai precis, că va publica lista entităților de stat sau private care primesc contracte de finanțare. Am solicitat de cel puțin trei ori această listă, iar ministerul a urcat-o pe propriul site în ziua în care am publicat un material în care subliniam lipsa de transparență. MIPE era obligată să publice lista cu  cei 100 de beneficiari de fonduri europene din PNRR.

Pe 13 octombrie, când Context.ro a publicat un articol despre lipsa de transparență, documentat alături de rețeaua Follow the Money, pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene a apărut lista incompletă a celor 100 de beneficiari principali ai fondurilor din PNRR. 

Context.ro ceruse încă din 27 septembrie, pentru a treia oară, aceste informații. Fără să ne răspundă, funcționarii statului au publicat un excel cu date parțiale. În loc de 100 de destinatari ai fondurilor PNRR, a fost publicată o listă de 100 de contracte, cu mult mai puțini destinatari, majoritatea entități de stat. Lista a fost publicată la 13 octombrie cu date valabile pentru 9 octombrie, așa cum se menționează chiar pe site-ul ministerului. 

Baza de date cu 5000 de nume 

Nu e clar dacă voit sau nu, dar MIPE a publicat, după mai multe editări, un excel care conține datele a 5000 de beneficiari de fonduri europene. Însă cele 5000 de nume nu sunt chiar la vedere. Am ajuns la aceste date după ce, din nou, am cerut ministerului să se țină de promisiune. 

După publicarea datelor incomplete din 13 octombrie, Context.ro a revenit cu un alt set de întrebări. În 20 octombrie, după insistențe, funcționarii ministerului ne-au transmis ce știam deja: că lista a fost publicată în 13 octombrie. Nu ne-au răspuns când și dacă vor completa informațiile, astfel încât să respecte cerințele europene, ci doar că “datele sunt revizuite de structura de specialitate din cadrul ministerului”. 

Dar, în aceeași zi, pe site-ul ministerului a apărut o nouă versiune a listei pe care Uniunea Europeană ne cere să o publicăm: top 100 destinatari finali care au primit finanțare până la data de 17 octombrie 2023”.  De data aceasta, lista include nu doar top 100 beneficiari, ci peste 5000 de entități care primesc bani din PNRR.

La prima vedere, fișierul are doar 100 de nume. Însă am observat că peste 12.000 de rânduri cu date despre 5000 de entități sunt ascunse. Cu un simplu click, am putut să descoperim și celelalte mii de nume de instituții publice și private care au primit contracte de finanțare din fondurile PNRR. 

Bani vs transparență: Cum ne-a grăbit Comisia Europeană să publicăm datele

Țara noastră a publicat lista celor 100 de destinatari principali ai fondurilor din PNRR abia în 13 octombrie, cu două zile înainte de termenul limită sugerat de Comisia Europeană. Deși, conform autorităților, România stă foarte bine la încasările din fondul de reziliență, la capitolul transparență nu strălucim. 

La finalul lunii septembrie, 19 țări publicaseră lista principalilor destinatari ai fondurilor din planurile naționale de redresare. Nu și țara noastră, care a anunțat aceste date incomplete la mijlocul lunii octombrie. 

Deși Regulamentul european nu prevede în mod expres termene limită până la care trebuie făcute publice aceste informații, ci doar că este obligatoriu ca acest lucru să fie realizat de două ori pe an, Comisia a recomandat ca aceste date să fie aceleași ca cele pentru raportările naționale: 30 aprilie și 15 octombrie. 

„Dacă termenul nu va fi respectat, vom lua măsuri legale”, a declarat Paolo Gentiloni, Comisarul pentru Economie, la începutul lunii octombrie în Parlamentul European.