Starea spitalelor din România scoase din lista PNRR: Unele funcționează în clădiri de la începutul anilor 1900, altele în foste băi comunale sau vile turistice

Unele spitale care au fost scoase de la finanțare din PNRR funcționează în clădiri de la începutul secolului al XX-lea, altele în foste băi comunale sau vile turistice. Guvernul României a renunțat recent la aproape 700 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru construirea a trei noi spitale și alte trei proiecte de noi secții. „Nu avea rost” să ajungem în situația în care să alocăm bani de la bugetul de stat pentru aceste unități medicale, a spus ministrul Alexandru Rafila, care a motivat că proiectele erau întârziate și riscau oricum să piardă banii europeni. Pe de altă parte, există voci care acuză Ministerul Sănătății că a întârziat deliberat aprobarea proiectelor și că selecția celor eliminate a fost făcută pe criterii politice.

Spitalul de Obstetrică-ginecologie Buftea trebuia să fie construit cu cei 96 de milioane de lei din PNRR obținuți de Consiliul Județean Ilfov. Proiectul mai prevedea și “desființarea construcțiilor existente, relocarea stației de oxigen și a gospodăriei de apă”. 

Potrivit informațiilor obținute de Context.ro, cu ajutorul cărora am construit baza de date care arată cât de veche este infrastructura electrică din spitalele din România, clădirea principală a spitalului actual din Buftea datează din perioada 1974-1979 iar  instalația electrică din spital nu a fost renovată în totalitate niciodată în ultimii 50 de ani. 

Reprezentanții spitalului au subliniat în luna ianuarie, într-un răspuns transmis Context.ro, că „nu au fost realizate lucrări de reabilitare a infrastructurii electrice”, ci „doar mici intervenții” efectuate de „electricianul autorizat” și „societatea autorizată”. Reprezentanții spitalului au mai precizat că în ultimii 10 ani au fost investiți pentru reabilitarea spitalului 1,5 milioane de lei.  

În anul 2022, la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie din Buftea au fost înregistrate 3.759 de internări. 

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, nu a răspuns întrebărilor reporterilor Context.ro pe acest subiect.

Spitalul „Dimitrie Gerota”, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a obținut 202 de milioane de lei din PNRR pentru un nou sediu, proiect catalogat de ministrul Sănătății Alexandru Rafila drept „cea mai mare construcție din PNRR”. 

Actuala clădire a spitalului datează din 17 mai 1907 iar ultima reabilitare a infrastructurii electrice a avut loc în anul 2011, fără să mai existe lucrări de reparații capitale de la acel moment, conform unui răspuns transmis la solicitarea Context.ro la finalul anului 2022. 

Managerul spitalului din subordinea MAI, Alida Moise, a refuzat să stea de vorbă pe această temă cu reporterii Context. 

Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Brașov este un alt proiect la care s-a renunțat. În acest caz, primăria a obținut inițial 96 de milioane de lei din PNRR iar primarul Allen Coliban spunea, în anul 2022, că „este un obiectiv de investiții esențial”.

Spitalul Clinic de boli infectioase Brasov (sursa: Inquam Photos / Alex Nicodim)

„Avem nevoie de un spital nou pe zona de pneumologie și infecțioase, în condițiile în care infrastructura actuală a municipiului este într-o fostă baie comunală – Spitalul de Infecțioase și, respectiv, în niște foste vile turistice – Spitalul de Pneumologie”, declara edilul, în septembrie 2022. 

După ce proiectul de la Brașov a fost scos de pe lista de finanțare, Allen Coliban a solicitat Ministerului Sănătăţii să facă publice criteriile care au stat la baza deciziei, susţinând că primăria are capacitatea de a-l construi până în 2026, dacă va primi finanţare.

Actualul spital de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase din Brașov funcționează în clădiri construite în anii 1920-1930. În schimb, instalația electrică a fost renovată în anul 2021 și au fost investiții de aproximativ 570.00 de lei în reabilitări generale în ultimii 10 ani, conform informațiilor transmise de reprezentanții unității medicale. 

Primarul municipiului Brașov, Allen Coliban, nu a răspuns apelurilor reporterilor Context.ro pentru un punct de vedere. 

La Alba Iulia, proiectul “relocarea și modernizarea activității secției de oncologie și înființare compartiment cardiologie intervențională” trebuia făcut, inițial, cu 46 de milioane de euro bani din PNRR. 

Clădirea Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, unde funcționează în acest moment secția de oncologie, a fost construită în 1973, iar infrastructura electrică datează tot din acea perioadă. S-au făcut, însă, reparații parțiale în anii 2020-2021. 

La Constanța, lângă Spitalul Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei trebuia să fie construit Departamentul Sănătatea Mamei și Copilului, proiect care câștigase o finanțare din PNRR de 142 milioane lei. 

Reprezentanții spitalului nu au răspuns solicitării Context.ro referitoare la informații despre clădirile în care funcționează secțiile unității medicale.

Spitalul Județean Constanța (sursa: Context.ro)

La Arad, construcția de secții noi de obstetrică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie urma să fie făcută cu 95 milioane lei, însă și acest proiect a fost scos de pe lista eligibilă. 

Reprezentanții spitalului județean nu au răspuns solicitării Context.ro de a furniza date despre clădirile în care funcționează în acest moment secțiile unității medicale. 

De ce am pierdut 2 miliarde de euro din PNRR

Încă de la începutul anului 2022,  Dan Vâlceanu, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în Guvernul Cîțu, anunța că România este nevoită să renunțe la aproximativ 2 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„În regulamentul european există o formulă prin care se calculează granturile pentru fiecare stat care încheie un program. La momentul la care s-a făcut PNRR, regulamentul, nu existau date financiare definitive din țările care au PNRR și s-au luat în calcul niște prognoze. Prognoza de creștere economică a României a fost mai mică decât creșterea economică efectivă. În momentul în care s-au înlocuit prognozele cu cifrele efective, granturile pentru România au rezultat mai mici din această formulă. Atunci, fiecare stat în parte trebuie să își regândească investițiile, e vorba doar de partea de investiții, nu și reforme”, a explicat fostul ministru pentru Context.ro.

Vâlceanu a indicat, în schimb, că decizia de a renunța la anumite proiecte de investiții aparține exclusiv României.

„Nu avea rost să intrăm într-o astfel de situație”

Informația legată de cele șase proiecte la care România a renunțat în PNRR a fost publicată prima dată de jurnaliștii Economedia și confirmată de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, într-o conferință de presă susținută pe 11 septembrie.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (sursa: Ministerul Sănătății)

„Comisia Europeană a dispus ajustarea PNRR, această contribuție financiară maximă acordată României a fost revizuită, în sensul în care se actualizează pentru fiecare stat membru, nu doar România a fost afectată de acest mecanism”, a declarat ministrul Sănătății.

Rafila a mai explicat că fondurile nerambursabile alocate României pentru investiții în Sănătate prin PNRR au scăzut cu 740 de milioane de euro și că diminuări similare au avut loc și la alte ministere. La capitolul Sănătate, Guvernul a revizuit lista celor 27 de proiecte care au fost aprobate inițial pe componenta „Infrastructura spitalicească publică nouă”.

Mai mult, Rafila a dat vina pe cei care gestionează aceste proiecte de investiții, menționând că erau întârziate și riscau să nu fie finalizate până la termenul limită din PNRR, adică 30 iunie 2026. 

„Ne-am găsit în fața acestei situații în luna iunie, care au fost consecințele? Lista acestor spitale trebuie revizuită, a trebuit să găsim altă sursă de finanțare (…) Dacă nu termini până la data la care finanțatorul îți asigură resursa, atunci îi plătești de la bugetul de stat, nu avea rost să intrăm într-o astfel de situație”, a adăugat Alexandru Rafila. 

Cele șase proiecte la care a renunțat Ministerul Sănătății condus de social-democratul Alexandru Rafila sunt gestionate de trei administrații conduse de liberali, una condusă de USR, la Gerota beneficiar este spitalul din subordinea Ministerului de Interne, iar la Alba Iulia beneficiar este spitalul.

„Nimeni nu a apucat să facă aproape nimic”

Proiectele din cadrul PNRR sunt monitorizate și de către experți ai Băncii Mondiale. După cum a arătat G4 Media încă din luna mai, cele 27 de noi spitale sau secții erau trecute la categoria „risc critic” de a rata implementarea până în iunie 2026. 

Motivul principal indicat pentru aceste întârzieri este faptul că Guvernul a aprobat lista spitalelor și secțiilor noi care ar trebui construite cu fonduri din PNRR cu un an întârziere. 

„De la începutul anului până acum, nimeni nu a apucat să facă aproape nimic la spitalele astea, pentru că nu aveai cum. Acum le au pe toate cam la 0 și au putut alege dintre ele pe care au dorit ei”, susține Dan Vâlceanu. 

Am stat de vorbă și cu reprezentanții altor beneficiari care au proiecte incluse pe lista celor 27 din componenta „Infrastructură spitalicească publică nouă”. 

Consiliul Județean Bacău, condus de Valentin Ivancea, liderul PSD Bacău, a obținut 243 de milioane de lei pentru proiectul „Finalizare proiectare și execuție Pavilion Municipal Bacău și integrarea în ansamblul medical al Spitalului Județean de Urgență Bacău”. 

„Eu pot să vă spun că ne-am mișcat foarte repede, cu echipa condusă de domnul secretar de stat Rogobete (secretarul de stat de la Ministerul Sănătății, Florin Rogobete n.red.), chiar foarte repede, pe ce înseamnă avizări, listă, hotărâre de Guvern (…). Eu am resimțit un sprijin extraordinar de bun din partea Ministerului și cu precădere a domnului Rogobete. S-a mers destul de alert pe treaba asta”, a transmis președintele CJ Bacău. 

O licitație demarată în vara anului 2023 pentru „proiectare și asistență tehnică” în cadrul acestui proiect finanțat din PNRR a fost anulată, după ce „au fost depuse numai oferte inacceptabile si/sau neconforme”.

Vergil Chițac, primarul PNL al municipiului Constanța, care este beneficiarul unui proiect de 510 milioane de lei pentru „Policlinică municipală, specializarea cardiologie și oncologie – spital nou”, spune că nu se pune problema de întârzieri.

„Pe mine nu m-a dus în situația asta, pentru că eu de la bun început știam că se va deschide, am pus bani deoparte, am știut că trebuie să am un proiect cât mai matur. (…) Eu așa am judecat, nu am fost influențat de momentul deschiderii call-ului. Știam că se va deschide call-ul, știam ce documente trebuie să întocmesc, iar cu cât era proiectul mai matur, era perfect (…) . Am venit cu un proiect care știam că este finanțabil ca și sumă, dar eu mi-am dimensionat partea de așa natură încât să fac cât mai multe piese din proiect până la momentul call-ului”, a spus edilul într-o discuție cu reporterii Context.ro. 

Doar cinci proiecte din cele 27 de pe listă au reușit să atribuie contractele de execuție a lucrărilor. În toate aceste cazuri, lucrările au fost contractate „la pachet” cu proiectarea. Este vorba de: 

• Lucrări de investiții și intervenții în cazarma 705 Pitești; 
• Pavilion de medicină operațională-politraumă în cazarmă 1053 Craiova;
• Recompartimentare clădire existentă și extindere cu un corp nou – secția clinică neurochirurgie – centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj; 
• Realizare pavilion nou -bloc chirurgical politraumă din cazarma 1044 Sibiu
• Lucrări de investiții și intervenții în cazarma 705 Pitești;

Cazul Obregia

La finalul lunii august, reprezentanții Ministerului Sănătății au făcut un „control inopinat” la Spitalul Obregia, după ce un medic a reclamat posibile fapte de corupție cu contractele aprobate în PNRR. 

„Mă îngrijorează faptul că, deși au trecut aproape 6 luni de la semnarea contractului, această unitate sanitară nu a demarat efectiv procedurile de implementare, fapt care va duce nemijlocit la întârzieri”, spunea secretarul de stat Alexandru Rogobete, în urma „controlului inopinat” realizat pe 25 august. 

Spitalul Obregia din București (sursa: INQUAM Photos)

Secretarul de stat a mai subliniat, atunci, că „în urma rezultatului corpului de control, dacă va fi cazul, cu siguranță vom rezilia contractul de finanțare”. 

„Acest lucru se va întâmpla în cazul tuturor beneficiarilor unde identificăm nereguli grave și fapte de corupție!”, mai spunea Rogobete. 

Pentru Spitalul Obregia a fost aprobat un contract de 51 de milioane de euro pentru „Construirea unui centru de psihiatrie pediatrică”, gestionat de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București la capitolul „Infrastructură spitalicească publică nouă”, și un altul de 5 milioane de euro la capitolul dezvoltarea infrastructurii ambulatorii. 

Rafila promite noi surse de finanțare pentru cele 6 proiecte: împrumuturi

Ministrul Rafila a indicat, însă, că vor fi găsite noi surse de finanțare pentru cele șase proiecte scoase de pe lista de finanțare din PNRR și a indicat fondurile Băncii Europene de Investiții. În schimb, față de finanțarea nerambursabilă prin PNRR, fondurile care ar veni de la BEI vor trebui returnate din bugetul de stat. 

Reprezentanții Ministerului Sănătății au mai menționat că, pe parcursul negocierilor cu Comisia Europeană, ar mai putea exista proiecte finanțate prin PNRR la care România să renunțe. 

„În momentul în care Comisia Europeană va aproba propunerea României de diminuare, putem spune că este o listă finală. În momentul de față este o propunere. Faptul că memorandumul din Guvern a apărut în spațiul public și au apărut aceste discuții în ultimele zile, nu are nicio legătură cu decizia finală”, a spus secretarul de stat Florin Rogobete.

Foto deschidere: Imagine cu Spitalul Județean Constanța (sursa: Context.ro)