Observatorul Crimei Organizate și al Corupției. Ediția regională nr. 2: Milioane furate din fondurile UE

Reporterii din rețeaua The Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) au descoperit în ultimul deceniu zeci de fraude cu fonduri UE. În Republica Cehă, Investigace.cz relatează că societăți care au legătură cu fostul prim-ministru ceh Andrej Babiš și cu alte personalități publice au primit bani europeni care ar putea fi parțial delapidați. În Polonia, Frontstory.pl constată tot mai multe exemple de fraudă. Într-un caz, politicienii au folosit fonduri publice de la Uniunea Europeană pentru a plăti evenimente ale partidelor politice. În timp ce în Ungaria, o companie legată de politicieni locali a primit bani europeni pentru un proiect inutil. Iar politicienii bulgari și-au creat propria schemă pentru a folosi banii UE pentru a-și construi și renova vilele. 

Vă prezentăm a doua parte a unei analize regionale a modului în care sunt fraudate fondurile UE.

Ferma și subvențiile agricole ale fostului prim-ministru ceh

Un caz major de potențială fraudare a subvențiilor UE în Republica Cehă îl leagă pe fostul prim-ministru ceh Andrej Babiš de ancheta privind ferma Cuibul Berzei (Čapí hnízdo). Poliția a început să investigheze Čapí hnízdo din cauza suspiciunilor conform cărora compania lui Babiš, Agrofert, a modificat în favoarea sa normele privind subvențiile, făcând lobby pe ascuns pe lângă administrația de stat. 

Ferma, operată de Agrofert, primea subvenții de peste 2 milioane de euro. Fondurile proveneau dintr-un program guvernamental pentru întreprinderile mici sau mijlocii. Cu toate acestea, cu greu s-ar fi calificat pentru subvenție, deoarece făcea parte din marea și profitabila Agrofert. Babiš a negat orice legătură cu Cuibul Berzei. În ianuarie 2023, Babiš a fost achitat de acuzații, dar procurorii din Republica Cehă pot încă să facă apel la verdict în următoarele câteva luni. 

În 2019, Fondul de intervenție agricolă de stat (SZIF) a decis să nu ramburseze subvențiile către Agrofert, holdingul controlat de fostul premier Andrej Babiš, și către întreprinderile familiei fostului ministru al agriculturii Miroslav Toman. SZIF a luat această decizie pe baza unui raport preliminar de audit al Comisiei Europene, care se referea la conflictul de interese al lui Toman în ceea ce privește proiectele Agrotrade, deținută în proporție de 80% de tatăl ministrului, Miroslav Toman senior. Agrotrade a primit o subvenție de 80 de mii de euro pentru subsidiara sa avicolă. Toman a negat orice conflict de interese și a declarat că raportul însuși menționează faptul că proiectele în cauză au fost aprobate înainte ca el să preia funcția.

Frauda cu subvențiile pentru sport în Republica Cehă

În 2017, poliția a pus sub acuzare trei persoane și o companie într-un caz de corupție legat de programele de subvenții ale Ministerului Educației pentru susținerea sportului. Au fost arestați șeful Asociației Cehe de Fotbal, Miroslav Pelta, și șeful Uniunii Cehe a Sportului, Miroslav Jansta. Cei doi au fost acuzați de distribuirea ilegală a subvențiilor în favoarea Asociației de Fotbal din Republica Cehă și a altor persoane influente. Inițial, instanța l-a condamnat pe Pelta la șase ani de închisoare, la o interdicție de cinci ani de exercitare a funcțiilor de director de corporație și la o amendă de aproximativ 211 mii de euro. Curtea de Apel a anulat verdictul, dar instanța a confirmat sentința recent.

Fraudă privind subvențiile Hopax

Parchetul European (EPPO) investighează în prezent o posibilă fraudă cu subvenții din partea companiei cehe Hopax, în valoare de aproape 19 milioane de euro. Potrivit poliției, compania ar fi umflat costul mașinilor pe care le-a cumpărat cu ajutorul subvențiilor UE.

Frauda cu subvenții a lui Vratislav Mynář

Organizația neguvernamentală Transparency International (TI) a depus o plângere penală împotriva lui Vratislav Mynář, șeful biroului fostului președinte Miloš Zeman, pentru că ar fi fraudat Republica Cehă cu subvenții de peste 250.000 de euro în 2019. În 2021, el a fost acuzat că a adus prejudicii grave intereselor financiare ale Uniunii Europene și, în ciuda încercărilor sale de a returna subvenția, este în continuare urmărit penal.

Fraudă la scară largă în materie de TVA în Republica Cehă

Parchetul European (EPPO) a lansat 36 de noi investigații în Cehia, ridicând la 54 numărul total al investigațiilor active. În comparație cu Slovacia, o țară cu jumătate din suprafața sa, Cehia conduce la numărul de investigații active cu nouă cazuri. Prejudiciul total estimat este la 275 de milioane de euro, din care investigațiile active privind frauda în materie de TVA reprezintă peste 75% din prejudiciu. Cele mai multe dintre aceste cazuri se încadrează în categoria fraudei privind cheltuielile care nu au legătură cu achizițiile publice: un tip de fraudă comisă sub formă de documente false sau incomplete, care conduce la reținerea nejustificată de fonduri de la bugetul UE. EPPO a înaintat primul rechizitoriu în Cehia în 2022 împotriva a trei persoane și trei entități juridice acuzate de fraudă cu subvenții, care a costat bugetul ceh și cel al UE aproximativ 5,5 milioane de euro. Cehia a fost, de asemenea, implicată într-o schemă de fraudă la scară largă privind TVA-ul care a implicat monede de platină în Germania prin spălare de bani organizată în Republica Cehă. 

Rețeta poloneză a fraudelor cu fonduri UE 

Potrivit Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), deturnarea fondurilor UE în Polonia a crescut în ultimii ani. Între 2006 și 2013, OLAF a emis recomandări pentru Polonia, în total, în legătură cu 17 investigații. Între 2015 și 2021, numărul total a crescut la 36. 

În iunie 2013, cei mai influenți politicieni ai partidului mic, de dreapta și – la vremea respectivă – nu foarte important, Solidarna Polska, s-au întâlnit la cinematograful Kijów din Cracovia. Oficial, ei au participat la o conferință pe tema climei, organizată cu banii europarlamentarilor. De fapt, conferința privind clima a fost o convenție de partid, la care au fost prezenți în mod evident liderii partidului, Zbigniew Ziobro și Jacek Kurski. Evenimentul – cu fonduri deturnate de la Parlamentul European – a costat 40.000 de euro. În 2015, Ziobro a devenit ministru al justiției și procuror general în guvernul de dreapta. În prezent, toți procurorii din Polonia îi raportează acestuia. Kurski a fost și el norocos – a devenit șeful TVP, postul de televiziune de propagandă de stat. 

Deturnarea de fonduri este pedepsită în toate țările UE. Dar procuratura poloneză, subordonată lui Ziobro, nu a găsit nicio neregulă în cazul evenimentului din 2013. În 2019, a renunțat la ancheta în acest caz. Nu a vrut să continue o anchetă în care procurorul general Zbigniew Ziobro ar fi devenit principalul suspect.

Proiectele IT false

Potrivit celui mai recent raport OLAF, autorii de fraude din Polonia au găsit recent noi modalități de a deturna fonduri UE. Una dintre aceste modalități este reprezentată de proiectele IT false, cum ar fi site-urile web sau dezvoltarea de software. OLAF estimează că acest tip de fraudă a costat UE până la 11 milioane de euro în 2021. 

În Polonia, cele mai importante organe de stat sunt conduse de o singură entitate politică. Coaliția populistă Dreapta Unită, care se află la putere din 2015, decide cum să distribuie fondurile UE și, în același timp, dirijează instituțiile responsabile de urmărirea penală a corupției. Biroul Central Anticorupție (CBA) îi raportează ministrului Mariusz Kaminski, un deputat din partidul de guvernământ Lege și Justiție. În 2015, Kaminski a fost condamnat pentru abuz de putere în timpul uneia dintre operațiunile desfășurate de CBA. În noiembrie 2015, în timp ce sentința era încă atacabilă, președintele polonez Andrzej Duda (tot din partidul Lege și Justiție), ales cu câteva luni mai devreme, a folosit dreptul de clemență în favoarea sa.

Polonia este unul dintre cele cinci state membre (Danemarca, Irlanda, Suedia și Ungaria) care nu cooperează cu Parchetul European (EPPO). Într-o scrisoare deschisă adresată Comisiei Europene în februarie 2022, EPPO subliniază că, ori de câte ori efectuează o anchetă transfrontalieră, nu poate colecta probe aflate în Polonia, astfel încât capacitatea sa de a lupta împotriva infracțiunilor care vizează bugetul Uniunii este „împiedicată în mod sistematic”.

Parcul de aventură pentru ciclism eșuat în Ungaria

Centrul de investigații ungar Atlatszo a descoperit un caz de folosire abuzivă a fondurilor UE legat de un parc de aventură care a fost demolat după șapte ani și doar cincizeci și cinci de utilizatori. Parcul de aventură pentru bicicliști din Hatvan (un oraș din nordul Ungariei) este un exemplu de manual de utilizare abuzivă a fondurilor UE. În toamna anului trecut, liderii orașului au decis să elimine memorialul rămas, deoarece nu mai avea sens să îl mențină în funcțiune. 

Parcul de aventură a fost construit cu un cost net de aproximativ 370.000 de euro în urmă cu șapte ani. De atunci, doar 55 de persoane l-au folosit, ceea ce înseamnă că fiecare biciclist îi costă pe contribuabilii europeni circa 6500 de euro. Perioada de întreținere a durat până în iulie 2021, după care a mai fost deschisă încă un an, dar în toamna anului 2022 a fost închisă definitiv. Orașul mai trebuie să curețe amplasamentul, dar sunt deja în curs de desfășurare planuri pentru un nou parc de biciclete. 

Numărul scăzut de utilizatori ar fi putut fi cauzat de faptul că unele părți ale traseului de aventură erau destul de periculoase, chiar și pentru bicicliștii experimentați. Un biciclist a fost grav rănit în anul deschiderii. Există părți mai accesibile ale traseului care pot fi savurate de amatori, dar care sunt, de asemenea, destul de abrupte.

La mijloc, există o pantă de săritură, iar secțiunea finală ducea direct în râu – unde a fost construit un zid de beton pentru a-i reține pe cei care veneau cu viteze mai mari. Oficial, instalația a fost disponibilă pentru utilizare doar pe riscul bicicliștilor, după o înregistrare prealabilă.

Atlatszo a întrebat municipalitatea câți oameni au folosit traseul în timpul existenței acestuia. Răspunsul a arătat că parcul de aventură a avut un total de 55 de vizitatori. În ultimii patru ani, 2018-2022, doar o persoană l-a folosit.

Tăieri de copaci cu bani de la UE

Primarul din Nyírmártonfalva, Ungaria, a câștigat o finanțare UE în valoare brută de aproximativ 166 de mii de euro pentru proiectul de construire a unei pasarele cu o lungime de 50 de metri, după cum a descoperit Atlatszo. Din păcate, o pădure a fost tăiată în timpul construcției pasarelei, care acum se află într-un deșert.

Mihály Filemon, primarul partidului de guvernământ al satului, a obținut subvenția ca persoană fizică prin intermediul Programului de dezvoltare rurală. Potrivit registrului de cereri de subvenții al UE, el a depus cererea în 2018 și a fost selectat pentru subvenția din 2021. Mihály Filemon este primarul comunei Nyírmártonfalva din 2019. Terenul pe care se află pasarela finanțată de UE îi aparține tot lui.

Reporterii Atlatszo au încercat să-l contacteze pe Filimon, dar acesta nu a dorit să vorbească cu noi. Câteva zile mai târziu, însă, primarul a acordat un interviu pentru ATV, o televiziune maghiară. Acolo a declarat că, întrucât licitația a durat patru ani și, între timp, prețurile la construcții au crescut, au tăiat pădurea și au vândut lemnul pentru a finanța diferența dintre costurile planificate și cele reale ale investiției. 

Cazul curios al vilelor politicienilor din Bulgaria 

Reporterii de investigație de la BIRD, membrul al OCCRP, observă că Bulgaria manifestă un efort minim pentru fraudarea fondurilor UE, în ciuda numeroaselor investigații jurnalistice care dovedesc utilizarea lor abuzivă. Acest lucru este legat de reticența generală a procuraturii bulgare de a urmări corupția legată de politicieni. BIRD susține că procurorii bulgari delegați de EPPO au un trecut îndoielnic și este posibil să saboteze eforturile Oficiului. Până în prezent, o singură persoană a fost pusă sub acuzare și judecată pentru deturnarea fondurilor UE pentru suma extrem de mică de 2.500 de euro.

Raportul Parchetului European din 2021 a contabilizat Bulgaria cu 98 de cazuri de fraudă în curs de desfășurare în faza de investigație, imediat după Italia. Prejudiciul estimat se ridică la 427 de milioane de euro. EPPO a primit 273 de rapoarte, cele mai multe de la autoritățile naționale. Acesta este al treilea scor, după cele 1.351 de rapoarte ale Luxemburgului și 336 de rapoarte ale României.

Potrivit BIRD, explicația poate fi activitatea anticorupție a fostului guvern al lui Kiril Petkov, care a fost înlăturat din funcție în iunie anul trecut. Petkov și echipa sa se aflau în conflict declarat cu procurorul general Ivan Geshev. El a deschis chiar și un departament special în aparatul său pentru a transmite rapoartele către EPPO într-un mod sigur, fără știrea lui Geshev și a procurorilor bulgari. 

În cadrul fondurilor europene structurale și de investiții (FSE) alocate pentru perioada 2014-2020, Bulgaria a primit aproape 11 miliarde de euro și alte 10 miliarde de euro pentru 2021-2027. 

Reporterii de investigație bulgari au descoperit o fraudă anterioară pe scară largă. „Scandalul caselor de oaspeți” a scos la iveală faptul că politicienii au abuzat de banii UE destinați infrastructurii turistice prin construirea de case de oaspeți în mediul rural. În loc de case de oaspeți pentru turiști, politicienii au construit vile luxoase pentru uz personal. Scandalul dezvăluit de reporterii de investigație bulgari nu s-a soldat cu nicio confiscare de proprietăți, iar cele câteva cazuri aduse în fața justiției sunt deocamdată în așteptare. 

OLAF a investigat casele de oaspeți și a concluzionat că toate cele 377 de proiecte au avut nereguli de finanțare. Dar, în loc să recupereze banii de la escroci, contribuabililor bulgari le-a revenit sarcina de a rambursa 23 de milioane de euro la bugetul UE pentru aceste case de oaspeți false. Oficiul European de Luptă Antifraudă din 2021 a raportat, însă, fraude în promovarea produselor agricole, fraude în domeniul viticol și al împăduririi în trei cazuri în Bulgaria, dar niciun caz privind construcția de infrastructură, unde jurnaliștii de investigație au raportat abuzuri flagrante.

foto deschidere: Josef Šlerka/ Investigace.cz