O inițiativă civică luptă pentru ca responsabilii de crime de război din Ucraina să fie trași la răspundere

În urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, zeci de grupuri ale societății civile și-au unit forțele cu biroul procurorului general din țara sfâșiată de război pentru a înregistra și raporta sistematic crimele de război comise de trupele Moscovei.

Unul dintre grupurile care se alătură eforturilor este Uniunea Helsinki pentru Drepturile Omului din Ucraina, care în primăvara anului trecut a lansat inițiativa numită „Tribunal pentru Putin”. Inițiativa ar fi înregistrat 48.000 de crime de război comise de trupele rusești începând cu luna februarie a anului trecut, potrivit datelor publicate pe site-ul organizației.

„Ocupanții au provocat în mod repetat daune populației civile prin bombardarea clădirilor rezidențiale, a spitalelor, școlilor, bisericilor, monumentelor culturale și a infrastructurii esențiale”, iar investigarea presupuselor crime ar putea dura „ani, dacă nu chiar decenii”, se mai arată pe pagina web a organizației.

O listă lungă de crime de război rusești bine documentate au șocat lumea de când Rusia a invadat în 2022. În orașele Bucea, Cernihiv și Sumi, scene îngrozitoare cu civili mutilați și gropi comune au fost descoperite atunci când forțele rusești s-au retras și au fost, de asemenea, raportate cazuri de viol și tortură.

Serhiy Movchan, șeful departamentului de documentare a crimelor de război al Uniunii Helsinki pentru Drepturile Omului, a declarat într-un interviu acordat Context.ro că, pe lângă documentarea crimelor de război, este esențial ca inițiativa să ofere asistență juridică victimelor.

„Ajutăm (victimele n.red.) să scrie declarații despre o crimă sau o plângere care sunt apoi trimise la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sau la un comitet al ONU (…) în funcție de ce s-a întâmplat”, a spus Movchan.

Serhiy Movchan, șeful departamentului de documentare a crimelor de război al Uniunii Helsinki pentru Drepturile Omului (sursa: Arhivă personală)

Începând cu luna aprilie a anului trecut, echipele din cadrul inițiativei Uniunii, care includ experți juridici, jurnaliști și organizații neguvernamentale, au fost active în fiecare regiune a Ucrainei pentru a documenta potențiale crime de război.

În această vară, șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a declarat în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului că lipsa continuă de responsabilitate pentru încălcările și abuzurile comise de trupele rusești este „profund îngrijorătoare”, adâugând că au fost documentate execuțiile a 77 de civili aflați în detenție. „Aceste descoperiri sunt șocante”, le-a spus el delegaților.

Documentarea crimelor de război nu este o sarcină ușoară, mai ales în teritoriile ocupate, deoarece mulți oameni nu sunt dispuși să vorbească în mod oficial despre crimele la care au fost supuși sau la care au fost martori. „Ei nu vor să vorbească pentru că se tem că, dacă rușii vor veni din nou, vor fi primii pe care îi vor împușca”, a spus Movchan.

Acesta este un pas esențial în documentarea crimelor de război și, fără el, orice fază ulterioară a investigației poate fi sub standardele bine definite, considerate în general drept dovezi suficiente.

Cele câteva zeci de grupuri civice care ajută procuratura generală a Ucrainei folosesc mecanisme bine definite și stabilite de către ONU, Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Uniunea Europeană și Curtea Penală Internațională (CPI).

Movchan a declarat că aceste crimele de război sunt încadrate în conformitate cu Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, care, deși nu a fost ratificat de Ucraina, a fost extins în urma invaziei Rusiei pentru a acoperi evenimentele din țara devastată de război.

„Îl folosim pentru că, de exemplu, Convențiile de la Geneva au criterii mai puțin detaliate și unele crime nu sunt clar definite”, a spus el. „Statutul de la Roma este cea mai bună opțiune, pentru că ne concentrăm să ducem cazurile la Curtea Internațională de Justiție”.

Până în prezent, inițiativa a documentat crime de război, inclusiv genocid și crime împotriva umanității , în toate regiunile din Ucraina care au fost atacate de Rusia.

Pe măsură ce războiul se prelungește, a spus Movchan, un semn încurajator este faptul că oamenii din Ucraina par mai dispuși să iasă în față și să depună mărturie și că acum vin mai multe cazuri din alte părți ale țării decât regiunile estice, unde s-a concentrat conflictul.

Cu toate acestea, intervievarea persoanelor care au suferit traume legate de război poate face dificilă obținerea unor rapoarte detaliate în mod corespunzător. În timpul procesului de documentare, prioritatea este întotdeauna siguranța martorilor și a victimelor, cărora trebuie să li se garanteze confidențialitatea. Aceștia nu trebuie să fie niciodată presați să povestească scene la care au fost martori. 

Movchan amintește un caz în care au fost implicați doi frați ucraineni care au fost ținuți prizonieri de către forțele rusești timp de două luni. Frații, spune el, au fost ținuți într-o cameră întunecată dintr-o școală, alături de alți peste zece prizonieri, și nu au fost hrăniți corespunzător. Doi dintre prizonieri au murit, a spus el, dar frații au fost ulterior eliberați din motive care rămân necunoscute.

„Am vorbit cu unul dintre frați”, a spus el. Celălalt frate s-a sinucis ulterior prin spânzurare. „Fratele cu care am vorbit a spus: „Am fost norocoși că nu am fost violați. Am fost norocoși că nu ni s-a întâmplat nimic rău de fapt”.

CPI, care trimite frecvent experți în Ucraina, își concentrează în prezent eforturile asupra a trei categorii de crime de război: deportarea copiilor de către Rusia, bombardarea infrastructurii energetice civile a Ucrainei și violența sexuală, a declarat Movchan pentru Context.ro.

Acest lucru a fost dovedit în luna martie a acestui an, când CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, împreună cu comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru deportările în masă ale copiilor ucraineni de pe teritoriul ucrainean.

Movchan spune că echipele sale au pregătit două memorii pentru a le trimite la CPI. Unul se concentrează pe bombardarea țintelor civile, cum ar fi clădirile rezidențiale, stațiile de autobuz și centrele culturale, în timp ce al doilea se concentrează pe revendicările de genocid din orașul Mariupol, care a fost asediat și decimat de forțele rusești anul trecut.

Multe alte țări contribuie, de asemenea, la susținerea eforturilor Ucrainei de a-i trage la răspundere pe cei responsabili de comiterea crimelor de război.

„Țările UE sunt implicate prin propriile lor eforturi de investigare și documentare a crimelor de război comise de Rusia în Ucraina”, a adăugat Movchan. „Toate acestea ajută Ucraina să reducă povara la nivel național”.