Ministrul Burduja a deschis conducta de bani pentru un laser nefolosit ani de zile

Laserul CETAL de la Măgurele, care a costat statul român 4 milioane de euro și a zăcut nefolosit ani de zile, s-a conectat direct la bugetul public. Recent, ministrul Sebastian Burduja a decis ca laboratorul, care nu s-a remarcat cu vreo descoperire până acum, să primească un statut privilegiat și acces la fonduri publice. O investigație Context.ro a arătat că CETAL a înghițit milioane de euro de la buget fără să-și atingă scopul și fără să fie vreodată 100% funcțional. 

Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL) se află la zece kilometri de București, la Măgurele. În urmă cu ani de zile era lăudat drept cel mai puternic laser din lume. Cel puțin până la punerea în funcțiune a celebrului laser european The Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI-NP), aflat tot la Măgurele. CETAL și clădirea care-l găzduiește au costat 17 milioane de euro. Context.ro a arătat în 2022 că laserul n-a fost niciodată 100% funcțional și că a existat un lung șir de probleme: Vezi aici investigația integrală 

Recent, Ministerul Cercetării, condus de Sebastian Burduja, a decis că CETAL merită să fie inclus într-o listă specială de instituții de cercetare: instalațiile și obiectivele speciale de interes național (IOSIN). Toate aceste structuri speciale au toate costurile de operare asigurate de minister, din bani publici. De regulă, institutele de cercetare primesc bani de la Ministerul Cercetării prin programe competitive de finanțare. Așa era finanțat și CETAL. Acum, laboratorul va primi bani doar pentru că există.

Modul în care CETAL a primit acest statut ridică semne de întrebare. Ministerul a anunțat în 2 martie că va face o selecție a instituțiilor care să primească statut IOSIN, cel care le oferă un buget sigur. Ministerul lui Burduja a decis să organizeze selecția doar pe două domenii. La unul dintre ele – laseri de mare putere, CETAL era singurul potențial candidat și a fost singurul înscris.

Camera curată care adăposteşte laserul de un PW

Un ordin de ministru care guvernează procedura de selecție spune că orice instalație (laborator de cercetare) poate să se înscrie în competiție. Însă Ministerul Cercetării a restricționat înscrierea și a inițiat o procedură de evaluare în regim de urgență: anunțată într-o joi (2 martie), cu termen de depunere a ”expresiilor de interes” până marțea următoare. Sesiunile anterioare de evaluare în vederea includerii pe lista de IOSIN au fost deschise instalațiilor din toate domeniile. De această dată, pentru statutul special au putut să concureze doar două tipuri de instalații: laseri de mare putere, de la 0,75 la 10 PetaWatt și deținătorii de rețele de monitorizare a geohazardelor naturale și a experimentelor nucleare.

Detaliile pentru „expresiile de interes”

Singurul laser din România care se încadra în parametri era CETAL. Context.ro a arătat însă că, deși pe hârtie CETAL trebuia să fie capabil să producă experimente la 1 PetaWatt, a eșuat și puținele experimente care s-au realizat acolo au fost la puteri mult mai mici. 

Referitor la selecția dirijată, ministerul lui Burduja a explicat pentru Context.ro că a ales aceste domenii în urma unei analize interne, care a ținut cont de cutremurele recente din Turcia și Gorj, în cazul rețelelor de monitorizare a geohazardelor naturale, respectiv de numărul mare de cereri primite de la cercetătorii care vor să folosească laserele de mare putere din România. Instituția a mai precizat că „oportunitatea privind inițierea de noi instalații și obiective speciale de interes național în lista” celor care primesc finanțare direct de la stat aparține în exclusivitate ministerului. 

Un raport al Uniunii Europene din 2022 sublinia că ministerul lui Burduja trebuie să utilizeze criterii mai clare atunci când decide cine intră pe lista privilegiaților din cercetare. 

Proiectul hotărârii de guvern care include CETAL pe lista instalațiilor de interes național a fost pus în dezbatere publică și urmează să fie aprobat.

foto deschidere: Sebastian Burduja, Ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării (sursa: Inquam Photos / George Calin)