Jurnalul crimelor de război din Ucraina (XXIII)

Pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina se prelungește, conflictul devine din ce în ce mai violent, iar acuzațiile de crime de război la adresa Moscovei, susținute de un munte de dovezi aduse de diverse autorități și jurnaliști, se înmulțesc.

La summitul NATO de la Vilnius de acum două săptămâni, liderii alianței și-au exprimat continuarea sprijinului pentru Ucraina în lupta împotriva agresiunii rusești, dar nu au putut oferi Kievului o cale clară pentru o aderare a Kievului la alianța formată din 31 de națiuni.

Această decizie i-a deranjat pe oficialii ucraineni, care consideră că aderarea la NATO este una dintre singurele modalități de a asigura securitatea și stabilitatea țării devastate de război.

Unii membri NATO și-au exprimat teama de represalii din partea Moscovei în cazul în care Ucraina ar adera la cea mai mare alianță militară din lume. 

Între timp, activitatea intensă a organizațiilor internaționale, a autorităților, a voluntarilor și a jurnaliștilor continuă să adune dovezi ale crimelor de război pentru a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili de aceste crime abominabile.

O anchetă indică implicarea Rusiei în prăbușirea masivă a barajului Kahovka 

O investigație comună a jurnaliștilor de la Slidstvo.info și Schemes a scos la iveală presupusa implicare a armatei ruse în explozia barajului Kahovka, din luna iunie. 

Jurnaliștii au obținut interceptări exclusive ale conversațiilor dintre militarii ruși, din ziua incidentului catastrofal, care indică faptul că forțele rusești au primit indicații și au acționat  „la comandă”.

În cadrul investigației, jurnaliștii au cercetat, de asemenea, activitatea minieră a centralei hidroelectrice și au scos la iveală mărturii ale angajaților care au suspectat activități secrete sub centrală înainte de producerea exploziei. 

• Puteți citi întreaga investigație, aici

Copii ucraineni răpiți și deportați cu forța în Rusia

Timp de trei luni, după ce Rusia a ocupat satul ucrainean Novopetrivske din regiunea Nikolaev, elevii unui internat local au fost forțați să stea într-un subsol, fără electricitate, apă sau orice mijloc de comunicare cu lumea exterioară. Apoi, lucrurile s-au înrăutățit.  

Sub pretextul evacuării, forțele rusești au mutat copiii în regiunea Herson și, mai târziu, i-au dus în Rusia fără consimțământul părinților sau al tutorilor lor.

Jurnaliștii de la Slidstvo.info relatează povestea Yuliei, o elevă de 16 ani de la internat, și a mamei sale adoptive, Bethany, care este din Statele Unite. Timp de nouă luni, nu au putut găsi o modalitate de a o duce pe fată într-un loc sigur, deoarece nu aveau documentele necesare pentru ea. 

„Putea deveni o victimă a traficului sexual”, a spus Bethany. Jurnaliștii au reușit să-i identifice pe presupușii autori din spatele deportărilor. 

• Puteți viziona materialul integral, aici

Cursa unui tată pentru a-și recupera copiii răpiți în Rusia

Proiectul „Ce mai faci?”, în cooperare cu Radio Liberty, a realizat o investigație aprofundată privind răpirea a 31 de copii și transferul lor ulterior în Rusia.

Cei trei copii ai lui Evhen Mezhevoi se aflau printre cei care au fost duși într-o tabără de copii din Donețk și apoi au fost duși cu avionul la Moscova, unde au fost ținuți într-o tabără de copii din apropierea orașului. Între timp, Mezhevoy a fost el însuși deținut într-o așa-numită „tabără de filtrare”. Dar, în ciuda circumstanțelor dificile, Mezhevoy a reușit să iasă după cinci zile și a început o cursă contra cronometru pentru a-și recupera copiii.

Jurnaliștii au reușit să îi identifice pe cei care se aflau în spatele răpirilor. 

• Puteți găsi reportajul aici

Copii din Mariupol răpiți și duși cu forța în Rusia

O investigație realizată de Kyiv Independent a identificat oficialii locali controlați de Rusia care ar fi implicați în răpirea copiilor din Mariupol și a urmărit luptele familiilor care și-au riscat viața pentru a-și recupera copiii.

Pe parcursul investigației, Kyiv Independent a constatat că, în luna mai a anului trecut, zeci de copii au fost luați din zonele ocupate ale Ucrainei și duși în Rusia, unii fiind ulterior dați spre adopție în Rusia.

Copiilor li s-a spus că Ucraina ca stat a fost distrusă, ba mai mult, li s-a oferit și așa-numita „educație militară patriotică”. 

„Din acest grup, știm că au existat cazuri în care copiii au fost abuzați fizic”, a spus jurnaliștilor Yanina Tertychina, procuror la Parchetul General al Ucrainei. 

• Poveștile copiilor și ale părinților lor, aici

sursa foto: Dorel Nicolae Oancă