Jurnalul crimelor de război din Ucraina (XXI)

Barajul Nova Kakhovka de pe râul Nipru, aflat în sudul Ucrainei, s-a prăbușit marți, iar lucrătorii serviciilor de urgență au depus eforturi să evacueze locuitorii, în timp ce mii de oameni fug din calea inundațiilor.

În timp ce Kievul a acuzat Rusia că a aruncat în aer barajul înalt de 30 de metri, Moscova a declarat că Ucraina ar fi responsabilă de dezastrul care a avut loc pe un teritoriu care este deținut de Rusia de mai bine de un an.

Ucraina acuză Rusia că a comis o crimă de război în cazul prăbușirii barajului și a avertizat asupra consecințelor ecologice și umanitare catastrofale, precum și asupra riscurilor pentru centrala nucleară de la Zaporojie. Cu toate acestea, Rusia neagă acuzațiile și a declarat că Ucraina a provocat ruperea barajului într-un efort de a distrage atenția de la ceea ce a descris ca fiind o contraofensivă eșuată.

Potrivit Convenției de la Geneva, infrastructura civilă, cum ar fi barajele și instalațiile energetice, nu poate fi vizată, chiar dacă acolo se află baze militare.

În timp ce Institutul pentru Studiul Războiului a calificat drept „neverosimile” afirmațiile Moscovei privind prăbușirea barajului, acesta a mai spus că „nu a fost în măsură să ofere o evaluare independentă a responsabilității”. Cu toate acestea, ISW a remarcat că ruperea barajului ar putea favoriza mai mult interesele Rusiei.

În timp ce războiul se prelungește în cea de-a șaisprezecea lună, partenerii occidentali ai Ucrainei continuă să sprijine Kievul cu ajutor militar și umanitar. Organizațiile internaționale, organele de aplicare a legii și jurnaliștii joacă, în continuare, un rol important în documentarea crimelor de război, căutând dreptate pentru viitor.

Un parașutist rus suspectat de crime de război, martor în uciderea unei familii

Context.ro a prezentat anterior investigația privind împușcarea familiei Chikmarev din orașul Bucea, regiunea Kiev, care constituie o crimă de război.

Forțele de ordine ucrainene au desfășurat o anchetă cu soldatul rus Andriy Medvediv, un parașutist din regiunea Pskov, care a fost martor la atacul asupra vehiculelor familiei. Patru persoane au fost ucise în acel atac, inclusiv doi copii, iar un bărbat care a supraviețuit și-a pierdut un picior.

În acest caz, Medvediv este un martor, dar este suspectat și de comiterea unor crime de război care includ violență fizică, interogare și imitarea împușcării civililor. Un tribunal investighează cazul. 

Colegii de la platforma Texts.org.ua au participat la reconstituire și au vorbit cu soldatul rus, care este acum reținut.

• Materialul integral, aici

Forțele rusești au ucis ucraineni pe autostrăzile ce duc la Kiev

Proiectul „Eyes on Russia” a analizat dovezi folosind surse deschise și a adunat o serie de cazuri de decese ale civililor în timpul ocupației rusești a regiunii Kiev.

Comparând fotografiile și videoclipurile cu marcaj temporal cu controlul exercitat de trupele rusești asupra unor orașe din regiunea Kiev, echipa Eyes on Russia a reușit să cartografieze prezența militară a Rusiei și victimele civile.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că, cel mai probabil, trupele rusești au fost implicate în împușcarea civililor de acolo.

• Mai multe detalii despre pot fi găsite aici

O călătorie pe teritoriu inamic pentru a-și salva copilul de ruși

Deportarea ilegală a copiilor ucraineni pe teritoriul rusesc rămâne una dintre cele mai spinoase probleme ale războiului. Jurnaliștii de la BBC au vorbit cu mame ai căror copii au fost deportați ilegal în Rusia sau reținuți acolo.

Femeile au fost obligate să călătorească în țara inamică pentru a se reuni cu copiii lor, pentru a împiedica adopția de către familii de ruși.

„Mi-a fost teamă că, dacă Sașa a fost dus în Rusia, nu-l voi mai găsi niciodată”, a declarat pentru BBC Tatiana, mama unuia dintre băieți. „Mi-a fost teamă că va fi dat spre adopție „.

În timpul șederii copiilor pe teritoriul Rusiei, aceștia au fost forțați să învețe în limba rusă, să cânte imnul național al Rusiei și să poarte uniforme militare inscripționate cu simbolul inamicului – Z.

• Citiți mai multe despre eliberarea copiilor, aici

Tortură în Herson: „Animalele nu țipă așa”

Jurnaliștii de la Slidskvto.info au stat de vorbă cu victime ale torturii rusești din Herson. Una dintre victime, Danylo, rămâne anonimă pentru siguranța familiei sale, dar povestește în detaliu despre tratamentul la care a fost supus în timpul detenției sale ilegale de către forțele rusești.

„Nu am auzit niciodată în viața reală o persoană țipând așa”, a spus el. „Probabil că nici măcar animalele nu țipă așa”.

Victimele, a spus el, au fost dezbrăcate, electrocutate pentru perioade îndelungate și le-au fost stinse țigări pe piele. Deținuții au fost, de asemenea, supuși la tortură psihologică, a spus el: de la a fi forțați să asculte imnul național al Rusiei până la amenințări cu violul. El a spus că agresorii aveau în jur de 20 de ani și păreau să se bucure de acest proces.

Jurnaliștii au reușit să identifice numele torționarilor ruși, care ar fi abuzat peste 200 de civili din regiunea Herson.

• Puteți citi mai multe aici

Atac nediscriminatoriu cu muniție cu dispersie în Herson

După ce au pierdut controlul asupra sudului orașului Herson, forțele rusești au continuat să bombardeze orașul. Human Rights Watch a documentat consecințele unui presupus atac cu muniție cu dispersie în Herson din noiembrie anul trecut.

Ei susțin că Rusia a folosit muniție cu dispersie pe o stradă rezidențială din oraș, care a lovit trei persoane. Munițiile cu dispersie explodează de obicei în aer și trimit zeci, chiar sute de submuniții mici pe o suprafață de mărimea unui teren de fotbal.

Cercetătorii HRW au intervievat martori ai atacului, iar un bărbat își amintește că a văzut o femeie căreia  piciorul i-a zburat în aer, zăcând pe trotuar într-o baltă de sânge. Un bărbat prins în timpul loviturii și-a pierdut și el picioarele și a fost văzut târându-se pe stradă.

„Aceste atacuri sunt efectuate fără nicio considerație aparentă pentru civili”, a declarat un cercetător HRW. „Ele sunt o replică directă la afirmațiile Rusiei potrivit cărora vizează doar militari”.

• Citiți mai multe despre acest caz, aici

sursa foto deschidere: Denys Krasylnikov