„Am crezut că viața mea s-a terminat”. Explozia barajului din Ucraina a declanșat un dublu dezastru – umanitar și de mediu

La începutul lunii iunie, la primele ore ale dimineții, Iryna, o coafeză în vârstă de 50 de ani, s-a trezit și și-a găsit casa din sudul Ucrainei parțial scufundată în apă. „Primul lucru pe care l-am simțit a fost frica”, a declarat Iryna, care nu a dorit să își dezvăluie numele de familie. „Tot ce puteam să gândesc… era că viața mea s-a terminat”.

Era 6 iunie, ziua în care masivul baraj hidroelectric ucrainean Kahovka din sudul regiunii Herson s-a prăbușit, eliberând 18 miliarde de metri cubi de apă care au inundat zone vaste în aval, inclusiv Hola Prystan, orașul natal al Irynei, care se afla sub control rusesc.

În multe zone afectate, locuitorii au fost împiedicați de ocupanții ruși să evacueze, obligându-i pe unii să încerce să fugă singuri. Îngrijorată pentru mama ei, care locuia în apropiere, Iryna a achiziționat o barcă și a pornit să o salveze. Dar barca s-a răsturnat din cauza curenților puternici și a trebuit să se întoarcă.

„Pensionarii au suferit cel mai mult pentru că nu a existat niciun ajutor. Nu au putut să iasă singuri”, a declarat Iryna, care a adăugat că forțele rusești au obligat-o să semneze un formular în care acuza Ucraina că a aruncat în aer barajul.

Din multe puncte de vedere, ruperea barajului a declanșat una dintre cele mai grave crize umanitare și de mediu din țara sfâșiată de război de la invadarea Rusiei anul trecut. Dovezile de până acum sugerează că forțele Moscovei, care au ocupat zona barajului încă de la începutul războiului, au minat și au aruncat în aer barajul Kahovka. Rusia a negat aceste acuzații.

Autoritățile din Ucraina au declarat că 17 persoane au murit în explozia barajului, în timp ce oficialii ruși au declarat că 35 de persoane au murit în teritoriile controlate de Moscova. Cu toate acestea, oficialii ucraineni au precizat că adevăratul bilanț ar fi probabil mai mare, deoarece au existat multe zone la care nu au putut avea acces.

În orașul Oleșkî au murit 11 persoane, potrivit șefului administrației militare din regiunea Herson, Oleksandr Prokudin.

„Înțelegem că există un număr foarte mare de victime acolo, în Oleșkî este un miros îngrozitor. Cadavrele locuitorilor din zonă sunt luate de acolo”, a spus Prokudin în urma ruperii barajului.

Pe măsură ce apele s-au retras, Iryna spune că a văzut „o mulțime de cadavre… oameni și animale plutind” printre dărâmături.

Ruperea barajului a reamintit că războiul presupune costuri umanitare, dar impactul asupra mediului natural a fost, de asemenea, de mare amploare.

Andriy Tityapkin, șeful Centrului Științific pentru Ecologie Marină din Ucraina, a declarat că apele poluate ale inundațiilor au ajuns până în Delta Dunării – o zonă de rezervație naturală pe care Ucraina o împarte cu România – și pe mai mult de 7.300 de kilometri pătrați din Marea Neagră.

Impactul ar putea ucide flora și fauna din Marea Neagră, a spus el. „Dezvoltarea intensivă a fitoplanctonului este una dintre consecințele dezastrului, care poate duce la înghețarea și moartea organismelor din mare”, a declarat Tityapkin pentru Context.ro.

În probele de apă din jurul coastei Odesa din Marea Neagră, de exemplu, au fost găsite concentrații mai mari de produse petroliere, metale toxice și unii compuși organici care depășesc nivelurile admise, a spus el, adăugând că și Canalul Nipru-Bug este puternic poluat.

sursa foto: Olga Zotova

Imaginile din satelit cu Marea Neagră, la două săptămâni de la ruperea barajului, arată că distribuția clorofilei – un compus care ajută fotosinteza – a înflorit și s-a răspândit în părțile vestice ale Mării Negre, cum ar fi zonele din jurul României, Bulgariei și, parțial, Turciei.

Tityapkin a precizat că omologii săi din România și Bulgaria nu au înregistrat nicio abatere în ceea ce privește calitatea generală a apei mării.

Imagini din satelit (Sentinel-3) și distribuția clorofilei (VIIRS-NPP, NASA Ocean Color) în partea de vest a Mării Negre

Experții avertizează că metalele grele poluante, compușii organoclorurați și hidrocarburile petroliere care au fost deversate în Marea Neagră ar putea contamina animalele marine și ar putea intra în lanțul alimentar dacă sunt consumate de oameni, ceea ce ar putea duce la o multitudine de probleme de sănătate.

Oleksiy Vaslyuk, șeful Grupului ucrainean pentru protecția mediului, a declarat că „vom avea mai multe detalii atunci când se vor afla rezultatele analizei nămolului” în zonele afectate.

„Nu avem încă astfel de rezultate”, a spus el. „Nimeni nu a prelevat probe în locurile în care au avut loc inundații și unde a ajuns tot noroiul, pentru că în prezent nu este controlat de Ucraina”, a adăugat Vaslyuk.

sursa foto: Olga Zotova

sursa foto deschidere: UNICEF