Amenințările cu care se confruntă jurnaliștii din Ucraina pe fondul războiului pornit de Moscova

De când a început războiul pe scară largă al Rusiei în Ucraina, zeci de jurnaliști au dispărut, unii au fost răpiți sau amenințați, iar alții au fost uciși de forțele de ocupație, potrivit Reporteri fără frontiere (RSF).

„Majoritatea jurnaliștilor ucraineni au devenit reporteri de război, lucrând în condiții de securitate foarte periculoase”, a spus Pauline Maufrais de la Reporteri fără frontiere. „Invazia rusă a zdruncinat peisajul mediatic ucrainean”.

De când Rusia a invadat complet Ucraina, cel puțin 84 de lucrători din mass-media au fost uciși în război, potrivit datelor Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina și ale Federației Internaționale a Jurnaliștilor. Dintre aceștia, 16 lucrători media se aflau în misiuni profesionale, nouă au fost victime civile, iar 59 dintre ei fuseseră mobilizați în forțele armate ucrainene.

Reporteri fără frontiere a documentat, totodată, uciderea a unsprezece jurnaliști. De asemenea, unii jurnaliști sunt încă dispăruți. Nu se știe unde se află jurnalista ucraineană Viktoriya Roshchyna, în vârstă de 27 de ani, care nu a mai fost văzută și nici nu se știe nimic de ea de când a plecat într-o călătorie de documentare pe teritoriul ucrainean ocupat de Rusia, în august anul trecut.

Tatăl ei, Volodymyr Roshchyn, a declarat pentru Context că se teme că fiica sa ar putea fi ținută captivă în Rusia și că o anchetă a fost demarată de oficialii ucraineni din domeniul securității. „Nu contează unde ne-am adresat, chiar și la ONU – nu am primit niciun răspuns”, a spus el. „Rămâne să așteptăm un răspuns și să ne rugăm”.

Ultimul apel primit de la ea a fost pe 3 august 2023. Apoi comunicarea a încetat. Ea nu comunicase detalii despre itinerariul ei, dar se știa că dorea să ajungă în teritoriile ocupate. Temându-se pentru siguranța ei, el o implorase să nu plece.

„Jurnalismul este întreaga ei viață”, a spus el.

Dispariția jurnalistei este „extrem de îngrijorătoare”, a declarat pentru Context Pauline Maufrais, care lucrează pentru Reporteri fără frontiere. Pentru că în Rusia sau în teritoriile pe care le ocupă, a spus ea, jurnaliștii independenți sunt „vânați, închiși, torturați și uneori uciși”.

Pauline a declarat că RSF – care a depus opt plângeri la Curtea Penală Internațională, la procuratura ucraineană și la procuratura franceză – a solicitat atât autorităților ruse, cât și celor ucrainene să investigheze dispariția ei.

Lina Kushch, prim-secretar al Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina, a declarat că jurnaliștii sunt tratați ca și cum ar fi civili și sunt reținuți ilegal de Rusia, încălcând astfel Convențiile de la Geneva.

„Când Rusia pune stăpânire pe teritoriile ucrainene, începe să pună presiune asupra jurnaliștilor”, a declarat ea. ” Aceasta are ca scop specific excluderea posibilității unei opinii alternative, pentru a elimina câmpul informațional”.

Ea a declarat că Rusia profită de incertitudinea juridică și reține jurnaliști sub acuzații care variază de la opoziția față de așa-numita „operațiune militară specială” până la terorism, extremism și spionaj.

Unii jurnaliști au fost condamnați la pedepse grele.

Serhii Tsygipa, un jurnalist independent în vârstă de 62 de ani din orașul ucrainean Nova Kakhovka, a fost reținut de forțele rusești la un punct de control și ulterior a fost condamnat pentru spionaj și condamnat la 13 ani într-o închisoare din Crimeea.

Aveau să treacă două luni până când soția sa, Olena Tsygipa, a primit vești de la el după ce a fost reținut. „Abia atunci am reușit să respir”, a spus ea. „Oameni pe care îi cunosc… mi-au spus că l-au văzut pe Serhiy în SIZO nr. 1 din Simferopol”, referindu-se la unitatea penitenciară în care este deținut.

„La vârsta lui, treisprezece ani înseamnă închisoare pe viață”, a spus ea.

Verdictul în cazul său, a declarat soția sa, arată că acesta deținea informații despre locația echipamentelor militare rusești și că le transmitea forțelor armate ucrainene.

Olena speră ca soțul ei să poată fi eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri și chiar i-a scris scrisori fostului premier britanic Boris Johnson, în speranța că acesta își poate folosi influența politică pentru a ajuta.

Kushch, primul secretar al Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina, a declarat că sindicatul său susține apelurile diferitelor organizații pentru drepturile omului care speră să dezvolte proceduri oficiale pentru eliberarea jurnaliștilor ținuți în captivitate.

„Atâta timp cât nu există un astfel de mecanism, nu putem decât să recurgem la acțiuni de solidaritate cu prizonierii și să informăm comunitatea internațională”, a spus ea: „Jurnaliștii nu sunt militari și nu pot fi prizonieri de război”.