Parlamentul României ascunde numerele de telefon ale aleșilor, în timp ce Uniunea Europeană cere reguli mai clare pentru emailurile și SMS-urile oficialilor

În Senatul României au ajuns propuneri de lege controversate pe care parlamentarii susțin că le-au primit pe email. Aleșii nu vor să divulge de la cine, iar Comisia Juridică nu răspunde la solicitări. Nici măcar numerele de telefon ale parlamentarilor, plătite din bani publici, nu sunt considerate de către legislativul din România informații de interes public.

Contractul dintre UE și Pfizer, negociat în secret

În 2021, o investigație New York Times a arătat că acordul pentru livrarea a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-Covid încheiat între UE și Pfizer a fost parafat după un schimb direct de mesaje între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și CEO-ul companiei Pfizer, Albert Bourla. Ca răspuns la cererea unui alt jurnalist, Alexander Fanta, Comisia a transmis că nu a identificat niciun mesaj sau document referitor la comunicările dintre cei doi. 

Ombudsman-ul european, instituția care verifică modul în care funcționează instituțiile Uniunii Europene, a cercetat cazul și a constatat că este vorba de administrare defectuoasă. Deși mesajele text sunt considerate documente cărora li se aplică regulile de transparență (Regulamentul CE 1049/2001), Comisia nu le tratează ca atare. Ca urmare, a fost emis un set de recomandări privitoare la înregistrarea mesajelor trimise sau primite de personalul instituțiilor europene. În timp ce la nivel european comunicările sunt considerate de interes public și înregistrate în evidențele instituțiilor în funcție de conținutul lor, indiferent de suportul pe care sunt transmise (hârtie, email, SMS etc), în România regulile transparenței nu se aplică când e vorba de emailuri sau mesaje text.

Amendamentele servite

Am întrebat Senatul, Camera Deputaților și Secretariatul General al Guvernului ce se întâmplă cu corespondența electronică transmisă către sau de la adrese oficiale. 

Răspunsurile primite au fost pe aceeași linie: ce scriu parlamentarii sau angajații guvernului, chiar referitor la chestiuni de serviciu, e strict treaba lor. 

Această abordare duce la situații absurde, cum ar fi cea a propunerilor legislative primite de legiuitori, pe care nimeni nu și le asumă.

Primul exemplu este cel al amendamentului care propunea instituirea unui prag de 250.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Președintele Comisiei juridice a Senatului, Cristian Țâgârlaș, a admis public că propunerea de modificare a legii a fost  primită de membrii comisiei pe email, dar a refuzat să spună de la cine. Conform Radio Europa Liberă, niciun alt membru al comisiei nu a vrut să clarifice cui aparține inițiativa. 

Povestea s-a repetat aproape identic în cazul unei alte propuneri legislative controversate, cea referitoare la secretizarea declarațiilor de avere ale angajaților MAI și SRI.

Amendamentul, care urma să scutească personalul Ministerului de Interne și angajații Serviciului Român de Informații de publicarea declarațiilor de avere pe portalul Agenției Naționale de Integritate, a ajuns în atenția publicului după ce ANI a publicat un punct de vedere referitor la această modificare. La acea dată, însă, amendamentul nu fusese depus oficial în Parlament. ANI îl primise de la liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu.

Daniel Feneciu, liderul senatorilor PNL (sursa: Inquam Photos / George Calin)

Contactat de Libertatea, Fenechiu a recunoscut că a primit propunerea de modificare a legii pe email. Nici el nu a vrut să divulge de la cine a venit propunerea, dar a precizat că nu este vorba de un membru al Parlamentului sau de o variantă sugerată de serviciile secrete. 

Ambele modificări legislative au fost retrase după ce au ajuns în atenția publică.

Senatul a transmis pentru Context.ro că adresele oficiale de email ale senatorilor nu sunt arhivate și conținutul comunicărilor electronice de pe/către aceste adrese nu are caracter public.

Adresele de email generice, cum ar fi cea a Comisiei Juridice a Senatului (com.juridica@senat.ro), sunt gestionate de „compartimentele/angajații care le operează”. 

Instituția nu ne-a transmis nici măcar lista acestor adrese nenominale. A precizat însă că o evidență separată a acestor adrese nu există, ele regăsindu-se într-o agendă care poate fi accesată de utilizatorii sistemului de e-mail. 

Deși, conform informațiilor oficiale, adresele de interes public sunt publicate pe site-ul instituției, Context.ro nu a primit răspuns la întrebările transmise comisiei prin email la adresa oficială, publicată pe site-ul Senatului. În plus, emailurile senatorilor nu sunt arhivate după încheierea mandatului.

Secret și în Camera Deputaților

Deputații au și ei mână liberă când vine vorba de conturile oficiale de email. Conținutul email-urilor trimise sau primite pe adresele găzduite de Camera Deputaților nu e considerat informație de interes public pentru că s-ar referi, conform instituției, la activitatea unor persoane fizice. Mai mult, ce sau cui scriu deputații ar fi un secret protejat de Constituție: “secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”. Conturile de email ale deputaților sau angajaților Camerei rămân valide trei luni după încheierea mandatului sau a contractului de muncă, apoi sunt închise, ne-au mai precizat reprezentanții forului legislativ.

Nici guvernul nu e mai transparent în privința corespondenței electronice: indiferent că e vorba de miniștri sau angajați, executivul consideră emailurile și mesajele corespondență de serviciu ce nu face obiectul comunicării publice. 

“Comunicările oficiale se fac prin intermediul unor conturi departamentale de poșta electronică stabilite instituțional care conțin atașamente cu documente înregistrate în registrele de evidență ale instituției, iar documentele înregistrate și modul de comunicare al acestora se păstrează conform prevederilor Legii Arhivelor Naționale, cu modificările și completările ulterioare, și a Nomenclatorului arhivistic aprobat la nivelul instituției publice”, a mai precizat Guvernul la solicitarea Context.ro.

Abonamente plătite de la buget, numerele de telefon secrete 

Fiecare parlamentar român are dreptul la un abonament de telefonie mobilă decontat din bani publici. În fiecare lună, statul plătește mii de euro pentru aceste abonamente. Se numesc cheltuieli pentru exercitarea mandatului și sunt separate de cele pentru funcționarea birourilor parlamentare din teritoriu, pentru care se acordă o sumă forfetară.

Publicarea numerelor de telefon este lăsată însă la latitudinea aleșilor, așa că doar o parte dintre aceștia și-au făcut cunoscute telefoanele. Pentru cetățeni, să ia legătura cu cei care îi reprezintă presupune un demers destul de complicat. De exemplu, numerele de telefon ale senatorilor, dacă nu sunt ținute la secret, pot fi găsite în biografia publicată de fiecare membru al Senatului. Situația se repetă în cazul deputaților: doar o parte au inclus în fișa personală telefoanele la care pot fi contactați. 

Conform unui răspuns oficial oferit de Camera Deputaților, „numerele de telefon fac parte din categoria datelor personale, exceptate de la liberul acces al cetățenilor”, iar datele cu carater personal includ și informațiile referitoare la viața profesională. Numerele de telefon ale căror abonamente sunt plătite din buget nu reprezintă, conform instituției, informație de interes public. Nu există așadar nicio șansă ca SMS-uri referitoare la activitatea parlamentară să fie comunicate public.  

„Conținutul comunicărilor efectuate prin intermediul telefoanelor mobile este gestionat în exclusivitate de deținătorii acestora, nu de instituția parlamentară”, se mai arată în răspunsul Camerei Deputaților.

sursa foto deschidere: INQUAM Photos/ Octav Ganea