Noua lege a integrităţii, votată în Senat cu tot cu amendamentele controversate ale AUR şi PSD / Ce se schimbă

România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR dacă Parlamentul nu adoptă până la 31 august legea privind unele reglementări în materie de integritate. În acest context, miercuri a primit votul final de la Senat noua lege a integrității, cu 104 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi făcute publice în forma de până acum, ci informaţiile vor fi parţial exceptate de la accesul public şi parţial sintetizate într-o declaraţie unică de “interese financiare”, generată de Agenţia Naţională de Integritate. 

Două amendamente, depuse de PSD, respectiv de AUR, au stârnit dispute în rândul decidenţilor, dar au trecut de votul final din Senat. Amendamentul propus de PSD presupune ca persoanele găsite incompatibile sau în conflict de interese să-și piardă mandatul. Amendamentul propus de AUR prevede ca și soții, soțiile demnitarilor, dar și „persoanele care au relații asemănătoare acelora dintre soți” să depună declarația de avere și de interese.

Votul final, în plenul Senatului. Sursa foto: Oana Maniţiu

Cum arătau până acum declaraţiile de avere şi interese şi cine le publica?

Declarațiile de avere și de interese aveau în vedere drepturile și obligațiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere. Printre persoanele obligate să completeze declarațiile se numără demnitarii, candidații la funcții publice, membrii în consilii și magistrații. 

Declarația de avere cuprindea bunuri imobile, bunuri mobile, bijuterii, bunuri înstrăinate, conturi și depozite, investiții sau împrumuturi, datorii, venituri, precum și cadouri.

Declarația de interese cuprindea acționariatul în societăți comerciale, calitate de membru în organe de conducere, administrare, asociații profesionale, precum și contractele încheiate cu societăţi comerciale cu capital de stat. 

În mai 2025, Curtea Constituțională a României a decis că includerea drepturilor și obligațiilor privind soțul/soția declarantului și ale copiilor majori aflați în întreținere este neconstituțională, deoarece nu respectă viața privată și datele personale. De atunci, Parlamentului i-a revenit datoria de a modifica legislația, astfel încât să respecte atât normele de integritate, cât și viața privată și datele personale.

Ce vom mai şti despre averile şi integritatea demnitarilor

Propunerea de lege care a ajuns pe masa Senatului în august 2026 nu mai conține declarațiile soților sau soțiilor şi include un preț estimat al dobândirii fiecăruia dintre bunuri. 

Odată ce declarațiile sunt introduse într-o platformă electronică, denumită e-DAI, Agenția Națională de Integritate (ANI) este obligată să publice o declarație de interese financiare, care să cuprindă informaţii din ambele declarații depuse. Potrivit articolului 2 din noua formă a legii, mai multe date vor fi exceptate de la accesul public. Printre acestea se numără: 

• Datele de identificare a declarantului: CNP-ul, iniţiala prenumelui tatălui şi adresa de reşedinţă ale celui care depune declaraţiile; 
• Orice alt indicator de localizare a bunurilor sau a imobilelor declarate în afara judeţului în care acestea se află;
• Semnătura declarantului; 
• Informațiile privind starea civilă, inclusiv cele referitoare la divorț şi modalitatea realizării partajului;
• numerele conturilor bancare, codurile IBAN şi denumirea completă a băncilor menţionate de demnitar în declaraţiile sale; 
• numele şi prenumele, precum şi orice alte date cu caracter personal referitoare la orice alte persoane care, potrivit legii, trebuie menționate în declarații. În declaraţia depusă de demnitari nu mai există menționarea soților sau soțiilor, ci doar a persoanei care declară și a minorului aflat din grijă. La împrumuturi rămâne rubrica: entitate/beneficiar, însă niciuna din aceste persoane, cu excepţia declarantului, nu vor avea numele făcut public pe declaraţia de interese financiare. 

Un alt aspect important este faptul că, în forma publicată pe site-ul ANI – declaraţie de interese financiare -, sumele menționate în declarațiile de avere nu vor fi exacte, ci vor apărea trecute sub forma unor praguri: 

• (1) 1 – 25.000 EUR, 
• (2) 25.001EUR -50.000 EUR; 
• (3) 50.001 EUR -100.000 EUR; 
• (4) 100.001 EUR – 150.000 EUR; 
• (5) 150.001 EUR – 250.000 EUR; 
• (6) 250.001 EUR – 350.000 EUR; 
• (7) 350.001 EUR- 500.000 EUR; 
• (8) >500.001 EUR.

Anexă la proiectul de lege. Cum va arăta declaraţia de interese financiare.

Potrivit legii votate în Senat, declaraţia de interese financiare va fi publicată pe pagina Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) în cel mult 60 de zile de la generare, adică de la prelucrarea de către Agenţie a declaraţiilor de avere şi interese primite, iar noua declaraţie va fi accesibilă timp de 5 ani de la publicare. 

ANI nu poate face publice declaraţiile de avere şi de interese primite de la demnitari timp de 7 ani de la momentul transmiterii acestora prin platforma e-DAI, iar detaliile menţionate mai sus (CNP, adresă de reşedinţă etc.) “nu pot fi făcute publice”, potrivit formei actuale a legii.

Rezultatele votului final pe legea ANI. Sursa foto: Ioana Sandu

Totuşi, legea votată în Senat ar “creşte transparenţa”

Asta au declarat pentru Context.ro liderii mai multor formaţiuni politice. 

“Mie mi se pare o idee bună, suntem pentru transparenţă, nu are nimeni nimic de ascuns”, a declarat Nicolae Vlahu, senator AUR. 

“Noi credem că legea nouă este o lege per ansamblu mai bună cu excepţia celor două articole de lege de la PSD, respectiv de la AUR, despre care considerăm că sunt toxice, neconstituţionale şi împotriva statului de drept”, a declarat pentru Context.ro Sorin-Gheorghe Şipoş, senator USR. 

Obiecţii neconstituţionalitate şi “amendamente cu dedicaţie”

Principala dispută politică generată de modificarea legii integrităţii porneşte de la amendamentele depuse de AUR și PSD, care au fost însă votate în plenul Senatului. 

Amendamentul propus de AUR prevede ca soții, soțiile demnitarilor, dar și „persoanele care au relații asemănătoare acelora dintre soți” să completeze declarația de avere și pe cea de interese, iar cel depus de PSD presupune ca persoanele față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese” până la intrarea în vigoare a legii să își piardă “de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare” a legii. 

Cu privire la amendamentul propus de PSD, Daniel-Cătălin Zamfir (PSD) a declarat pentru Context.ro: „Dacă o persoană a fost găsită în conflict de interese, este absolut nefiresc să-și continue mandatul” și că „legea nu se referă numai la domnul Fritz”. 

Daniel Zamfir, senator PSD. Sursa foto: Context

Cât despre formularea „relații asemănătoare acelora dintre soți”, Mircea-Ionuţ Sandu (AUR) a declarat pentru Context.ro că este o „formulare greuță, dar se poate avea în vedere, pentru că sunt foarte multe cazuri unde două persoane trăiesc în concubinaj”. Acesta a comentat că aplicarea retroactivității în ceea ce privește conflictul de interese „ține de morală mai mult”. 

“Ca urmare a deciziei CCR s-a scos obligaţia de a declara tu personal pentru altcineva. Prin urmare, s-a reglat printr-un amendament obligaţia de a depune acea persoană, respectiv soţul, soţia sau “persoanele cu relaţii care întreţin relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” să depună acea declaraţie de avere, fiindcă am transparentiza întru totul declaraţiile de avere”, a declarat Nicolae Vlahu pentru Context.ro cu privire la amendamentul depus de AUR şi votat de Senat, for decizional pentru legea integrităţii. 

Ştefan Pălărie (USR), în legătură cu amendamentul propus de AUR spune pentru Context.ro că „e pur și simplu o inepție, eu cred că este cu premeditare o dorință de a face această lege neconstituțională.” Referitor la amendamentul PSD legat de conflictele de interese, acesta consideră că „cei de la PSD lovesc în momentul de față în primarul de la Timișoara”. 

Şedinţa comisiei juridice de miercuri dimineaţă. Sursa foto: Oana Maniţiu

Ambele amendamente au fost dezbătute în cadrul comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări miercuri dimineaţă, înaintea votului final din Senat, însă au trecut mai departe către forul decizional, cu majoritate de voturi din partea comisiei.

La şedinţa comisiei juridice de miercuri dimineaţă a fost prezentă şi Agenţia Naţională de Integritate. Provocări şi schimbări de paradigmă, va trebui să facem faţă”, a răspuns preşedintele ANI, Bogdan Alexandru Sticlosu, la întrebările reporterilor cu privire la felul în care se va face verificarea “relaţiilor similare acelora dintre soţi”, aşa cum apare formulat în lege. 

Preşedintele ANI, intervievat în Parlament. Sursa foto: Context.ro

În final, modificările legislative cu privire la averile şi integritatea demnitarilor au trecut de votul în Senat, cu tot cu amendamentele depuse de AUR şi PSD.