Primarul aerului. Într-o localitate fără canalizare și apă potabilă, edilul face naveta cu elicopterul, iar populația se dublează în anii electorali

Într-o comună cu mai puțin de 200 de locuitori din Caraș-Severin, primarul merge la serviciu cu elicopterul și aterizează pe piste improvizate, neomologate. Context.ro a descoperit că populația comunei se dublează în anii electorali, iar milioane de lei din fonduri publice sunt cheltuite pe proiecte nefuncționale. Surprins de reporterul Context.ro exact în timpul unei aterizări neautorizate, edilul a explicat că e plăcerea lui să zboare și că faptul că utilizează elicopterul n-are “vreo legătură cu activitatea instituției”.

26 august 2025, ora 12:15. Un elicopter albastru apare deasupra localității Gărâna din județul Caraș-Severin. Aeronava survolează comuna câteva minute, apoi coboară în curtea casei primarului, care, deși marcată cu un con portocaliu-alb, nu e un teren de aterizare certificat.

Sursa foto: Context.ro

De la manșa elicopterului coboară chiar primarul comunei, Gabriel Bordea, care intră imediat în locuința aflată în construcție. După câteva minute, ajunge la primărie.

Edilul a refuzat să discute cu reporterul Context.ro într-un interviu înregistrat și a insistat în repetate rânduri să nu folosim niciun dispozitiv de înregistrare, invocând motive precum faptul că “s-ar putea bâlbâi” și că “nu se simte confortabil” în fața camerei.

„Sunt pilot privat… Îmi place să zbor și mai călătoresc și cu elicopterul”

Iosif Gabriel Bordea este primar al comunei Brebu Nou, ales la scrutinul local din iunie 2024. Social-democratul se află la al doilea mandat: a mai condus primăria din 2012 până în 2016, iar ulterior a fost consilier local în comună timp de opt ani.

Familia Bordea este cunoscută în Banat prin AGIL SRL, una dintre cele mai mari companii de producție și distribuție de mezeluri și produse de carmangerie din regiune. Bordea a fost director al firmei.

Camioneta Agil pe strada din Garâna; sursa foto: Context.ro

Primarul vine la serviciu cu un elicopter Robinson R44 Raven II. O analiză Context.ro arată că aparatul efectuează frecvent curse pe ruta Timișoara-Gărâna.

Aeronava este înregistrată în Austria, pe firma Agil Group SRL, pe care o deține împreună cu tatăl său. Prețul de piață al unui astfel de elicopter este de aproximativ 800.000 de dolari.

Reporterii l-au surprins pe Bordea pilotând și aterizând în curtea propriei case. Întrebat despre zborurile sale în timpul programului, Gabriel Bordea a afirmat că nu crede „că timpul meu privat are vreo legătură cu activitatea instituției”. În plus, primarul a motivat că „în timpul programului mă deplasez și pe la proiectanți. Avem proiecte cu biciclete, iluminat, reabilitare în Gărâna, Brebu, canalizare. Majoritatea sunt din Timișoara. E plăcerea mea”, a mai adăugat acesta.

Bordea susține și că zboară legal. „Sunt pilot privat, am licență, am făcut școala. Îmi place să zbor și mai călătoresc cu elicopterul, din pasiune”, a susținut el.

UPDATE: Erată și precizările Autorității Aeronautice Civile Române (AACR)

Într-o versiune anterioară a materialului am indicat faptul că primarul ar fi efectuat aterizări neautorizate, fapt contrazis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR).

Într-un comunicat transmis în data de 4 februarie, AACR susține însă în mod eronat că reporterul Context.ro nu a cerut un punct de vedere. În realitate, în data de 18 iulie 2025 am solicitat un punct de vedere și am primit un răspuns pe data de 3 august. Atașăm aici răspunsul integral.

Pe 18 iulie am întrebat în mod explicit dacă AACR a certificat un spațiu de aterizare pentru elicoptere în localitatea Brebu Nou. Autoritatea ne-a dat următorul răspuns: „În legătură cu punctele de aterizare certificate din comuna Brebu Nou, Garâna sau orașul Timișoara, Registrul Unic de Evidență a Aerodromurilor Certificate din România poate fi accesat la adresa: https://www.caa.ro/uploads/pages/2025.06.03%20Registrul%20ADR%20site%20AACR.pdf”

În cuprinsul articolului am publicat o declarație provenită dintr-o discuție informală cu Silviu Gogu, purtător de cuvânt al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), care făcea referire la procedura de aterizare. Declarația a fost inclusă dintr-o eroare în materialul publicat la data de 29 ianuarie 2026 și cerem scuze pentru aceasta.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a precizat, în urma publicării articolului, că „declarația atribuită în mod fals AACR («Nu poți să ai aerodrom acasă, nu poți să aterizezi unde vrei. Sunt reguli foarte stricte, care derivă din legislația internațională și europeană»), asociată în text sintagmei «aterizări neautorizate», induce în mod eronat ideea unei încălcări a legislației aeronautice.”

Potrivit AACR, “în condițiile descrise în articol, operațiunea de aterizare nu încalcă normele aeronautice aplicabile, iar prezentarea acesteia ca fiind „neautorizată” este nefundamentată”.

Comunicatul integral transmis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), aici.

Ne cerem scuze pentru eroarea inițială.

Analiza zborurilor din 2025 realizată de Context.ro arată și alte destinații frecvente: Caransebeș, Reșița, Oradea, dar și Mainburg din Austria sau Pecs, Ungaria.Numai că în registrele AACR nu figurează heliporturi autorizate în zona Caraș-Severin – Timiș.

Teren de aterizare neautorizat în curtea casei primarului; sursa foto: Context.ro

Turism electoral într-o comună cu 166 de locuitori

Anul trecut, am primit pe adresa redacției, de la un cititor, o sesizare că în localitatea condusă de Bordea s-au întâmplat lucruri ciudate, unul dintre acestea fiind legat de modul în care și-a câștigat mandatul.

Comuna Brebu Nou are 166 de locuitori, conform recensământului din 2021. Cu toate acestea, la alegerile locale din iunie 2024, s-au exprimat 339 de voturi valabile, din care 191 pentru Bordea.

În perioada ianuarie – 10 aprilie, înainte de alegeri, 157 de persoane și-au stabilit reședința temporară în comună.

Unul dintre observatorii alegerilor din partea ONG-ului Expert Forum (EFOR) a semnalat situația în ziua votului. „Aproximativ 25 de persoane care conform relatării nu sunt cunoscute în comunitate au votat în grupuri de câte 5 cu cărți de identitate provizorii”, a transmis EFOR.

În total, 177 de persoane au votat atunci pe listele suplimentare, depășind numărul persoanelor de pe listele permanente, iar alegerile au fost câștigate de candidatul PSD, Iosif Bordea, cu 56%.

Fenomenul s-a petrecut și în 2020. Atunci, 156 de persoane și-au stabilit viza de reședință în Brebu Nou. La alegerile locale din acel an, au votat în total 249 de persoane, dintre care 159 pe listele suplimentare. Fostul primar Buda Ioan, candidat din partea PSD, ALDE și Pro România, a câștigat mandatul cu 145 de voturi în favoarea sa.

Fenomenul pare să fie cunoscut printre săteni. „Am avut și câte 30 de flotanți pe o casă. După alegeri, dispar”, a povestit un localnic pentru Context.ro, sub protecția anonimatului.

În 2012, după ce Bordea a câștigat prima dată primăria, fostul edil Karl Rank a acuzat că „la recensământul din 2011 au fost doar 108 persoane, iar pe lista alegătorilor au apărut 264”.

“Li s-au făcut mutaţii şi buletine de flotant. Mulţi dintre ei sunt angajaţi la Agil şi la încă o firmă condusă de ei. Avem listele cu fiecare alegător, cunosc fiecare casă, fiecare cameră din Gărâna. 30 din ei locuiau într-o singură casă cu trei camere şi o bucătărie”, a declarat Rank, care a mai afirmat și că a făcut o sesizare la BEC, “dar nu s-a luat în considerare”, potrivit Adevărul.

stradă din localitatea Brebu Nou; sursa foto: Context.ro

Cinci flotanți într-o casă

Un sătean a primit prin poștă de la primărie un proces verbal adresat unei persoane pe care nu o cunoștea, dar care figura cu reședința temporară la adresa sa.

„La mine doar a ajuns procesul ăsta care mi-a ridicat suspiciuni și am zis că s-ar putea ca asta să fie totuși metoda prin care aduc oameni care eventual să voteze pentru anumite persoane”, a declarat Victor Vlad în discuția cu reporterul Context.ro.

Documentul arăta că poliția sancționa o persoană pentru un incident din iulie 2024, petrecut în Cenad, o localitate din județul Timiș, la 150 km de Brebu Nou. Acolo era domiciliată persoana sancționată, care s-a identificat cu un act de identitate temporar, care atesta că are reședința stabilită în casa lui Vlad. Actul era eliberat pe 27 mai 2024, cu doar câteva zile înainte de alegerile locale.

După mai multe încercări de a afla de la autorități cine este persoana stabilită la adresa sa, Victor Vlad a primit un răspuns de la Oficiul pentru Evidența Populației Slatina Timiș, în care se arată că, în total, în casa lui au viză de flotant cinci persoane.

„Era vorba de cinci persoane care au primit acest document în intervalul 23-27 mai 2024, nu cunosc nicio persoană”, a declarat Vlad.

Toate cele cinci vize de flotant au fost emise de către Evidența Persoanelor Slatina Timiș în perioada 23-27 mai 2024, cu o valabilitate de un an.

Vlad a cerut de la autorități să explice cum a fost posibil ca cinci oameni străini să-și stabilească reședința la el acasă, fără ca el să-și dea acordul.

Într-un răspuns de la Evidența Persoanelor, se arată că reședința a fost stabilită în baza unui contract de comodat, între un vecin al lui Victor Vlad și cei cinci indivizi, prin intermediul unui birou de avocatură. „Reiese că vecinul meu acceptă ca persoanele respective să locuiască la mine în casă”, spune Vlad.

De fapt, era vorba despre o încurcătură produsă de un proiect al primăriei prin care sunt denumite străzile și locuințele sunt numerotate.Și aici a intervenit eroarea: vecinului i-a fost atribuită o adresă nouă, identică cu a lui Vlad.Victor Vlad susține că localnicii nu au fost informați despre noile adrese. „Deci oamenii nu știu practic la ce adrese locuiesc”, spune el.

„Se întâmplă cam la fiecare alegeri, în anul de alegeri explodează populația din Gărâna, Brebu Nou. Sunt oameni care se mută. Își fac vizele de flotant, le fac pe anumite case, unde se poate, am avut și câte 30 de flotanți pe o casă, e o chestie care este la alegeri, după care acești oameni dispar”, a susținut un alt locuitor al satului cu care Context.ro a stat de vorbă.

„Este un sat mic, dar un sat extrem de popular, cel puțin în vestul României. Probabil miza este aici undeva: terenuri și alte dezvoltări în jurul acestor terenuri”, a mai spus săteanul.

Proiecte finalizate doar pe hârtie

Deși datele oficiale arată că în Brebu se derulează proiecte de investiții, localnicii se plâng de rețeaua de apă sau sistemul de canalizare.

În 2015, presa locală relata că primarul Bordea a demarat un proiect pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților.

Într-un raport din 2021 privind activitatea fostului primar se menționează că a fost implementat, printre alte proiecte finanțate din fonduri naționale, și „un sistem nou de apă în Brebu Nou (distribuție, branșamente, captare izvoare, rezervoare depozitare apă, finalizat în proporție de 80%)”.

În 2024 Bordea a revenit la primărie,iar localnicii încă folosesc sistemul de alimentare cu apă din anii `70, fapt recunoscut și de primar.

„Acum suntem în situația în care în Brebu avem rețeaua veche, care e funcțională parțial, că e o rețea din anii `70, care s-a făcut și atunci cu țevi vechi, de la fier vechi, de unde le-or fi adus nemții”, a spus Bordea în discuția cu reporterul Context.ro.

Primarul Bordea în discuție cu reporterul Context.ro; sursa foto: Context.ro

Iar locuitori ai comunei, cu care Context.ro a discutat, susțin că „cel mai acut necesar este o rețea de apă curentă. Sunt oameni care întreabă în stânga-dreapta dacă este apă. Nu au cu ce să-și îmbăieze copiii”, ne spune un locuitor, care susține că „sunt niște proiecte de infrastructură doar ca să se absoarbă niște bani”.

„Câteodată mai vine puțin colorată, dar în general apa îi curată”,a spus un alt locuitor al comunei.

În perioada 2015-2019 au fost alocați alți peste 5,7 milioane de lei pentru un sistem nou de alimentare cu apă, prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

„Cea nouă nu e dată în folosință, nu poate să fie garantat că apa e potabilă”, spune primarul.

„După ce a fost proiectată din calculator, rezultă că presiunea trebuia să fie bună, acuma nu știu, proiectarea din birou și cu practica din teren care s-a făcut, n-a pușcat chiar una peste alta, atunci tre să actualizăm cu piese”, a mai afirmat Bordea. „În iulie era potabilă, acuma…”, a continuat edilul.

„Rețeaua de canalizare e construită, dar nu e funcțională”

Un proiect din 2010 al Consiliului Local Brebu Nou în parteneriat cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin promitea „asigurarea unui sistem de gospodărire a apelor uzate în conformitate cu standardele europene în zona turistică Gărâna-Brebu Nou”, amenajarea a circa 7 km de canalizare, construirea a 7 stații de pompare ape uzate și realizarea lucrărilor de modernizare a stației de epurare. În total, peste 1,1 milion de euro de la bugetul de stat pentru acest proiect.

În 2012, când a devenit primar pentru prima oară, Bordea a declarat pentru Adevărul că “s-a făcut un proiect pentru canalizare de aproape un milion de euro, care e inutil, pentru că nu funcționează”.

Conform evidențelor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, s-au contractat peste 10,7 milioane de lei pentru o rețea de canalizare în localitatea Gărâna, comuna Brebu Nou, prin programul „Anghel Saligny”, dar banii nu au fost decontați până la finalul lunii iunie 2025.

Întrebat care este problema cu canalizarea veche, Bordea a susținut în discuția cu reporterul Context.ro că „la rețeaua asta de canalizare, care s-a făcut, nu s-a legat nimeni, e construită, dar nu e funcțională.”

În prezent nici stația de tratare și de epurare a apei nu funcționează, primarul a invocat „probleme tehnice”, explicând că acestea sunt legate de rețeaua de apă și de cea de canalizare, întrucât cele două sisteme sunt complementare.

La fața locului, stația de tratare a apei abia se mai zărește printre copaci și buruieni.

stația de tratare a apei; sursa foto: Context.ro

Pentru reparații și mentenanță a stației de tratare a apei s-au investit 24.000 lei în 2021și încă 17.341 lei în 2025.

Și stația de epurare s-ar afla în aceeași stare deplorabilă, potrivit localnicilor.

*În versiunea anterioară a articolului am afișat o fotografie în care am identificat greșit stația de epurare a localității. Am eliminat această eroare.