Ministerul Afacerilor Externe refuză să spună dacă România a utilizat softuri de spionaj. Comisia PEGASUS suspectează toate statele UE că au folosit spyware

Ministerul Afacerilor Externe a refuzat, la solicitarea Context.ro, să spună dacă instituțiile din România au cumpărat sau utilizat softuri de spionaj. MAE a colectat răspunsurile unui chestionar trimis de o comisie de anchetă a Parlamentului European în legătură cu utilizarea softurilor de spionaj de instituțiile din țara noastră. Un raport preliminar și o investigație jurnalistică arată că sunt indicii puternice că o variantă a unui spyware a fost utilizată și în România. „Nu avem toate datele pentru că nu le-am primit de la statele membre, dar putem să spunem cu siguranță că sunt folosite în toate țările UE”, a declarat pentru Context.ro Sophie in ‘t Veld, raportorul comisiei PEGA care anchetează la nivel european acest fenomen.

INFORMAȚII ESENȚIALE

• În 2021, un consorțiu de jurnaliști de investigație a dezvăluit că PEGASUS, un soft produs de compania NSO din Israel, a fost utilizat la scară largă la nivel global. 
• Telefoanele a zeci de jurnaliști din întreaga lume, unii disidenți, aveau urme ale infectării cu PEGASUS.
• Parlamentul European a demarat o investigație detaliată. 
• Concluziile raportului preliminar arată că există suspiciuni rezonabile că toate statele UE au folosit astfel de softuri. 
• Raportul mai menționează că NSO a lucrat cu Black Cube, companie înființată de foști agenți Mossad (serviciul de informații al Israelului), acuzată că a spionat-o în România pe Laura Codruța Kovesi pe când conducea Direcția Națională Anticorupție.
• Comisia de anchetă a solicitat guvernelor să răspundă la un chestionar. În România, MAE a colectat răspunsurile autorităților.
• Context.ro a solicitat oficial datele colectate de MAE și un răspuns clar la întrebarea dacă statul român a folosit sau nu softuri de spionaj împotriva propriilor cetățeni. Ministerul a refuzat să răspundă. 
• Context.ro a deschis un proces împotriva ministerului, la Tribunalul București, pe această speță. 

INVESTIGAȚIA INTERNAȚIONALĂ

În 2021, un consorțiu de jurnaliști coordonați de Forbidden Stories (o organizație non-profit franceză care ajută jurnaliștii amenințați sau aflați în pericol să-și publice articolele) a dezvăluit că telefoanele a zeci de activiști, politicieni și jurnaliști din întreaga lumea au fost infectate cu un soft de spionaj construit de compania israeliană NSO Group. Investigația, la care a contribuit și rețeaua Organized Crime and Reporting Project, a scos la iveală că telefoanele a cel puțin 1.000 de persoane, printre care 188 de jurnaliști și cel puțin zece șefi de state au fost infectate cu Pegasus, softul comercializat de NSO. Compania a precizat că a vândut programul doar guvernelor, sugerând că în general clienții lor sunt servicii de informații, agenții guvernamentale care se ocupă cu investigații sau alte instituțiii publice. 

Peste 50.000 de numere de telefon au fost incluse pe lista de posibile ținte ale NSO group. Potrivit OCCRP/ Forbidden Stories, clienții NSO erau cei care selectau numerele de telefon pe care le doreau să fie targetate. Compania a susținut că softul a fost folosit cu bune intenții pentru a prinde teroriști sau alți criminali periculoși. Jurnaliștii au descoperit că, într-adevăr, printre cele 50.000 de numere de telefon erau și sute de numere ale unor jurnaliști, disidenți sau politicieni de opoziție. 

Ancheta coordonată de Forbidden Stories a mai arătat că în unele cazuri jurnaliștii care au intrat pe lista NSO era cei care scoteau la lumină cazuri grave de corupție sau alte nedreptăți în țările lor. De exemplu, în Ungaria, Szabolcs Panyi a scris despre afaceri dubioase cu armament. În India, Paranjoy Guha Thakurta a investigat legăturile dintre politicieni și afaceriștii locali. În Azerbaidjan, Sevinj Vaqifqizi a investigat și dovedit fraudele electorale. Mai multe detalii aici. 

În urma Investigației jurnalistice, Parlamentul European a demarat o anchetă printr-o comisie specială, botezată PEGA. Europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld este raportorul comisiei PEGA și a povestit într-un interviu pentru Context.ro că investigațiile au fost demarate după publicarea investigațiilor jurnalistice și că au luat viteză după dezvăluirile legate de cum Pegasus a fost utilizat în Polonia. 

• „Investigăm abuzul de spyware în Uniunea Europeană, folosirea abuzivă împotriva cetățenilor UE și pe teritoriul Uniunii”, a explicat Sophie in ‘t Veld. 

Comisia PEGA a început să colecteze informații despre cum au folosit toate statele UE aceste softuri împotriva propriilor cetățeni. Astfel că a trimis un chestionar de 22 de întrebări care a ajuns și pe masa autorităților române. Ministerul Afacerilor Externe a primit sarcina să colecteze datele relevante și să le trimită mai departe către comisia PEGA. 

MAE A IGNORAT LEGEA 

Pe 7 septembrie am trimis o solicitare în baza legii 544/2001 privind liberul accesul la informații publice către biroul de presă al MAE, prin care am cerut să ni se pună la dispoziție răspunsurile trimise de autorități la chestionarul PEGA. Unele întrebări transmise de reporterii Context erau similare cu cele din chestionarul PEGA. Întrebările gravitau în jurul temei generale: Au folosit autoritățile române softuri de spionaj împotriva propriilor cetățeni? Potrivit legislației, MAE avea la dispoziție cinci zile lucrătoare să ne transmită un răspuns prin care ne refuză accesul la informațiile cerute. În zece zile lucrătoare, MAE putea să ne transmită informațiile cerute sau să ne notifice că are nevoie de 30 de zile să formuleze un răspuns. 

Pe 12 octombrie, adică în afara termenelor prevăzute de lege, MAE a trimis un răspuns în care ne spune că nu ne va pune la dispoziție datele solicitate, adică răspunsurile altor instituții la chestionarul comisiei PEGA. Ministerul a ignorat și lista de nouă întrebări legate de utilizarea softurilor de spionaj, pe care le-am formulat în aceeași cerere. Pentru că ministerul a ignorat legea, am decis să dăm în judecată MAE. Acțiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, care nu a fixat până în prezent primul termen în acest dosar.

Am formulat o cerere similară către biroul de presă al guvernului. Am cerut Executivului să ne spună dacă vreuna din instituțiile subordonate a folosit softuri de spionaj. Nici în acest caz nu am primit datele solicitate. Biroul de presă a redirecționat un singur răspuns al Serviciului de Telecomunicații Speciale, care a spus că nu a folosit vreun spyware. 

OMERTA EUROPEANĂ 

În mailul de răspuns trimis pe 12 octombrie, MAE anunța că există consultări „la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea pregătirii unei abordări comune în raport cu solicitarea Comisiei PEGA și a elaborării unei scrisori comune de răspuns”. 

Conform documentelor consultate de Context.ro, răspunsul comun a ajuns la comisia PEGA și el este practic un refuz de colaborare. În cele patru scurte paragrafe ale răspunsului, statele membre au precizat că respectă cu strictețe valorile din Tratatul privind Uniunea Europeană precum statul de drept sau drepturile omului. Fără să răspundă la chestionarul comisiei PEGA, statele membre, printre care și România, s-au limitat la un răspuns evaziv în care au indicat că doar Comisia Europeană poate să verifice cum e respectată legislația europeană. 

Lipsa de transparență a guvernelor UE e criticată de raportorul comisiei PEGA. „Faptul că guvernele au decis în grup să nu ne răspundă și să nu coopereze e foarte relevant. Eu numesc asta omerta. E un termen folosit de mafia italiană când decid să tacă din gură”, a declarat Sophie in ‘t Veld pentru Context.ro. 

Raportorul comisiei PEGA a declarat pentru Context.ro că softuri precum PEGASUS au fost utilizate la o scară largă în UE. „Nu avem toate datele pentru că nu le-am primit de la statele membre, dar putem să spunem cu siguranță că sunt folosite în toate țările UE”, a declarat Sophie in ‘t Veld.

Europarlamentarul olandez a pregătit și un raport preliminar al investigației care a fost publicat pe 8 noiembrie. Concluziile investigației parlamentare sunt alarmante:

• „Putem spune cu un grad mare de siguranță că toate statele membre ale UE au achiziționat unul sau mai multe produse comerciale de spyware. 
• Numai o singură companie, NSO Group, a vândut produsele sale către 22 de utilizatori finali din 14  state UE, printre care se numără și Polonia, Ungaria, Spania, Țările de Jos și Belgia. 
• În cel puțin patru state membre, Polonia, Ungaria, Grecia și Spania, a existat o utilizare neîntemeiată a programelor spion și există suspiciuni cu privire la utilizarea acestora în Cipru.
• Două state membre, Cipru și Bulgaria, servesc drept centru de export pentru spyware” (sursa: raportul intermediar al comisiei PEGA din Parlamentul European)

HERMIT ȘI BLACK CUBE 

Raportul menționează că NSO a lucrat cu Black Cube, o altă companie celebră în România.  Black Cube a fost înființată de foști agenți Mossad (serviciul de informații al Israelului) și a fost acuzat că a spionat-o în România pe Laura Codruța Kovesi pe când conducea Direcția Națională Anticorupție. Raportul comisiei PEGA notează legăturile strânse dintre NSO Group și Black Cube. 

În privința României, raportul mai notează că există indicii că softul Hermit, dezvoltat de o companie italiană, a fost utilizat de curând. În august, o investigație realizată de lighthousereports.nl a dezvăluit că societatea milaneză RCS Lab a dezvoltat Hermit și că doi experți în securitate cibernetică au confirmat că softul a fost utilizat în România. 

În 2015, Rise Project a publicat două materiale în care detalia că Hacking Team, un producător italian de softuri de spionaj a avut legături cu mai multe servicii de informații din România și societăți comerciale. Potrivit Rise, corespondența internă a Hacking Team devenită publică după ce au fost atacați de alți hackeri arăta că reprezentanți ai SRI, ai serviciului de informații al Armatei (DGIA) și ai unui departament al Inspectoratului General al Poliției Române au fost interesați de softurile de spionaj ale companiei. Investigațiile au fost publicate aici și aici

sursa foto deschidere: Svetlana Tiourina/OCCRP